Localizat la Sud-Est de tab?ra Rophionilor, ?ntr-o superb? poian?, Raul de Cristal era considerat unul Magic. Iar Magia raului n-avea nimic de-a face cu influen?e externe. Din contr?: avea propria putere, ceea ce d?dea ierbii, florilor ?i copacilor din jur o splendoare rar ?ntalnit? ?n alte locuri.

  Chiar ?i a?a, Dike ?inea minte c? Poiana Vr?jitoarei, cum mai era numit? cea traversat? de rau, nu avuse parte de o astfel de frumuse?e mai ?nainte. Din contr?: era cat se poate de obi?nuit?, ?mpanzit? de flori, ierburi care mai de care, iepura?i ce se zbenguiau printre ierburi ?i cerbi ?i c?prioare care veneau acolo ca s? se bucure de soare. Dar, dup? strania dispari?ie a Vr?jitoarei Villō, ?n urm? cu mul?i ani, poiana s-a transmormat aproape complet: era mai mare ca dimensiuni, de parc? ar fi disp?rut copacii de prin ?mprejurimi, florile ?i iarba ap?reau doar ?n anumite momente cand natura ?ncerca cumva s? ascund? acel loc magic de ochii lumii ?i ap?ruse acolo ?i-o salcie.

  ?Anume atunci ?i s-au ?nceput toate,” spuse Dike dintr-o dat?, oarecum ganditor, ?n timp ce privea atent la salcia ce-?i frem?ta ?ntruna crengile ?i frunzele sub?iri.

  ?S-a ?nceput? Ce anume?” ?ntreb? Samaya, confuz?. Ea se afla ?n dreapta tat?lui ?n acele clipe, privind ?i ea la salcie. Dar, de?i sperase s? afle ni?te r?spunsuri ?n diminea?a aceea, era mult prea lini?te, chiar mai mult? decat ??i imaginase ea. ??i… am impresia c? totu?i n-o s? ne vorbeasc? ?i degeaba am b?tut drumul pan? aici,” spuse ea, oarecum dezam?git?.

  ??i are de ce s? tac?,” ?i r?spunse Dike, privind-o ?i for?and un zambet. Apoi, privind din nou crengile care se plecau pan? la p?mant, frem?tand frumos din ale lor frunze sub?iri, ceea ce scotea un pl?cut clinchet de parc? ar fi vorbit ?ntre ele, surase. ?La fel aceast? b?tran? salcie Villō vorbe?te. Spune pove?ti de altfel. Dar numai cand vrea ea. Iar ce ?ine de ce spuneam mai ?nainte, c? anume atunci s-a ?nceput, vorbeam despre magia ?i stranietatea acestui loc.”

  ?Stranietate? La ce anume te referi?”

  ?La locul ?sta, Samaya, c?ci nu-i deloc cum pare. ?i, ca s?-?i ar?t c?-i anume a?a cum zic, prive?te.” ?i, ?ntinzand mana dreapt? ?n fa?? ?i trecand-o pe dinaintea lui cu palma ?n jos de parc? ar fi trecut-o pe deasupra ?ntregii poiene, iarba ?i florile disp?rur? undeva, iar locul lor fu luat de… pene sure.

  ?Exact ca ?n vis,” murmur? tan?ra ?ncurcat?, privind ?n jur.

  ??n vis? Te referi la cel de asear??”

  ?A?a e, tat?, c?ci Bestla spune c? atunci cand mi-am reflectat visul pe peretele casei noastre a v?zut anume pene ?ntr-o poian?. Ceva ciudat dup? p?rerea mea.”

  ??i ai dreptate,” spuse Titanul, ?ncruntandu-se. ?C?ci locul ?sta s-a ar?tat, a?a cum ?l vezi, doar la ca?iva. Tu ?ns?-mi spui c? ?i s-a ar?tat ?n vis a?a cum ?l vezi acum.”

  ?Dar… dac? stau s? m? gandesc bine, atunci cand mi l-a ar?tat, Villō mi-a ?i vorbit.”

  ??i-a vorbit? Despre ce?”

  ?C? acel Tarther, pe care eu ?i Siarii l-am v?zut ?n P?durea Rophion ?nc? ?nainte s? ne ?ndrept?m spre Grot?, era anume Parca transformat? ?n pas?re. ?i, cand am ?ntrebat-o dac? era dup? mine, a spus c? nu, c? acea pas?re neagr? era dup? Yellen. Dar chiar ?i a?a mi-a mai spus c? eu o s? mai am de-a face cu Tarther pentru mult? vreme ?i c? poate c? vreodat? o s? mor de ciocul uneia dintre ele.”

  Dike se cutremur? auzindu-?i fiica vorbindu-i astfel. Acest lucru ?ns? o ?ncurc? ?i mai mult pe Samaya, c?ci ea nicicand nu se a?teptase s?-l vad? pe Dike atat de speriat. Dar, v?zand-o a?intindu-?i privirea asupra lui, Titanul privi ?n alt? parte ?i oft?. Apoi spuse: ??i ai dreptate, m? tem. La fel cum nu pot ?n?elege de ce Villō n-are voie s? ne vorbeasc? acum.”

  ?Nu are dreptul s? vorbeasc?? La ce te referi?”

  Privind iar la salcia care p?rea s?-?i fi ?ntors ?ntreaga coroan? spre el de parc? i-ar fi ascultat vorba, Dike spuse aproape ?n ?oapt?: ?la faptul c? s?lciile blestemate, a?a cum e Villō ?n aceste momente, ascult? ?n totalitate porunca naturii. ?i, chiar de ?i-ar dori asta, ele nu se pot ?mpotrivi acelui ordin.”

  ?Ceea ce nu ?n?eleg e de ce tace. Nu cred c? natura i-a interzis s? ne vorbeasc? despre ceva anume.”

  ?Eu ?ns? cred c? da, c?ci altfel Villō n-ar t?cea, c?-i guraliv? de felul ei. Acum ?ns?-i mai t?cut? ca pe?tele ?n ap?. De aceea cred c? i s-a interzis s? scoat? fie ?i m?car un cuvant. La fel ca tuturor sufletelor blestemate ce-s ?nchise ?n trupuri de lemn ?n aceast? p?dure.”

  ?Vrei s? spui c? mai sunt ?i alte fiin?e blestemate asemeni lui Villō ?n P?durea Rophion?”

  ?A?a e, scumpa mea. Eu ?ns? ?tiu doar de Villō ?i asta pentru c? am vorbit odat? cu ea. Acum mai bine de 17 ani, pe atunci tr?ia ?nc? mama ta. Anume atunci aceast? salcie plang?toare, care de altfel e o Salix Babylonica, mi-a spus anumite lucruri.”

  ??i… ce ?i-a spus mai exact Villō atunci, tat??”

  ?P?ze?te ce-ai mai scump, Maestre, sau vei plange multe milenii de acum ?ncolo dup? ce vei pierde a ta cea mai de pre? comoar?,” murmur? Bestla. De aceea ?i tres?rir? Dike ?i Samaya ?i se ?ntoarser? spre ea privind-o uimi?i. ?Aaa, de unde ?tiu?!” Spuse Bestla pe un ton inocent cand surprinse a lor privire. ?E doar ceva ce mi-a r?sunat ?n urechi ?i nimic mai mult.”

  Dike surase: ??i-a r?sunat ?n urechi? Cand mai exact?”

  ?Asear?, cand blestemata asta de salcie m-a trezit din somn, gadilindu-m? dup? ureche. ?i… tare-a? mai vrea eu s?-i ?ntorc favoarea pentru deranjul cela. Dar… nu ?tiu cum.”

  ?Doar tr?indu-?i via?a o s?-?i sco?i parleala,” spuse Titanul surazand. Dar, v?zandu-le pe fete privindu-l extrem de mirate, rase chiar din toat? inima. ?Pentru c?… doar gandi?i-v? la asta: cum l-ai putea pedepsi mai mult pe un orb de exemplu?”

  ?Spunandu-i cat e de frumoas? lumea?” Murmur? Samaya ?ncurcat?.

  ?A?a e. La fel e ?i ?n cazul acestei vr?jitoare ?nchise ?n salcie. ?i, cum ea nu se poate mi?ca din acel trunchi ?i-i blestemat? s? petreac? o eternitate ?nchis? ?ntr-un trunchi de lemn, cea mai bun? pedeaps? pentru ea ar fi s? vad? c? al?ii tr?iesc ferici?i pan? la adanci b?trane?i.”

  ?Ei, asta func?ioneaz? cu cineva care te cunoa?te. ?n cazul meu ?i-al ei… nici eu n-o ?tiu ?i nici ea nu m? ?tie. Cred,” bomb?ni Bestla oarecum nemul?umit?. Dup? care, stramband din nas, spuse: ??i totu?i cred c? visul cela de asear? n-a fost ?ntampl?tor.”

  ??i… de ce crezi asta?”

  ?Pentru c?, maestre Dike, numai gandi?i-v? la asta: dac? spune?i c? aceast? Villō e atat de puternic?, chiar dac?-i ?nchis? ?n cu?ca ceea de lemn, ar fi putut s?-i arate Samayei lucruri ?n vis cu mult ?nainte. Dar n-a f?cut-o, c?ci singurele vise pe care Samaya le-a avut au fost cele transmise de Diavolul cela de Coallar. Dar, cum s-a ?ntors acas?, chiar din prima sear? are un vis straniu. ?i acel vis e legat de cea mai mare fric? a ei. Eu nu cred c? asta-i coinciden??.”

  ?Dac? e s? m? gandesc bine la ce spui, ai dreptate,” murmur? Dike ?ncruntandu-se. ?Totu?i am impresia c? vorbe?ti astfel de parc? ai v?zut visul cela cu ochii t?i.”

  ??i chiar l-a v?zut,” spuse Samaya surazand. ?Doar ?i-am vorbit mai devreme c? Bestla, v?zand c? m? foiam ?i nu-mi g?seam locul, a format sfera ceea de reflec?ii, iar eu le-am proiectat pe perete.”

  ?Iar ce-i mai straniu decat atat e c? a fost totul cat ?nc? dormea. De aceea zic eu c? Villō are de-a face cu cele ?ntamplate asear?. Mai straniu decat atat ?ns? mi se pare faptul c? m-a trezit pe mine din somn. ?i… brrr… ?nc?-i mai simt degetele lipicioase pe piele.”

  ?Atunci, dac? tu ai v?zut clar acel vis, ce nu era decat acest loc ?i ce i-a spus Villō Samayei ?n vis, de ce dar? am impresia c? mai e ceva la mijloc?”

  ?Pentru c? a?a ?i e, c?ci eu am v?zut clar pas?rea ceea. Pe Tarther. De fapt la ?nceput n-am ?n?eles eu prea bine despre ce e vorba. Dar cand m-am apropiat de Samaya ?i-am ascultat mai bine ce bomb?nea prin somn am auzit clar c? striga numele acelei p?s?ri. ?i, la scurt timp dup? asta, l-am v?zut pe acel Tarther zburand pe deasupra satului ?i apoi intrand direct prin peretele casei ?i trecand pe deasupra mea. Dar, cum n-am sim?it ale lui aripi b?tand, mi-am dat seama c?-i doar o iluzie. De aceea am privit iar spre salcie ?i atunci l-am v?zut zburand exact pe deasupra ei. Era clar c? are ceva s? ne spun?. Acum tace ?ns?, are ce-a ascunde,” ?i Bestla era cu adev?rat furioas? pe Villō pentru a ei t?cere.

  Samaya ?ns?, de?i uimit? s? aud? acele detalii ale visului ei din gura Bestlei, ceva ce ea nu-?i aducea aminte, privi spre tat?l ei vrand s? afle ce gande?te el. ?l v?zu ?ns? ?ncruntandu-se ?n timp ce privea spre Villō. ?Se ?ntampl? ceva, tat??”

  ?Da. M? gandeam la cele spuse de Bestla despre Tarther: c? l-a v?zut zburand pe deasupra satului nostru. Ceva imposibil de altfel.”

  ?Imposibil? De ce? Din cauza Barierei?”

  ?A?a e. ?i… mi se pare mie c? asta deja e mai mult decat un vis, exact cum a spus ?i Bestla.”

  ?O premoni?ie atunci,” murmur? Samaya ganditoare. Apoi, privind iar la frunzele de un verde-cenu?iu al salciei, se ?ncrunt?, c?ci le v?zu atat de frumos str?lucind de?i nu era deloc soare pe cer. Plus la asta: p?ru s-o deranjeze trunchiul salciei care era mult mai gros decat poate fi de obicei trunchiul s?lciilor ?i era ?i extrem de ?ntunecat la culoare. ?De altfel e stranie de tot aceast? salcie. ?n special culoarea ei, nu vi se pare?”

  ?Stranie? Mie mi se pare cat se poate de obi?nuit?,” murmur? Bestla, stramband din nas, c?ci ei Villō cu siguran?? nu-i era pe plac, chiar dac? nu ?tia nici ea de ce. ??i… chiar dac?-i prima dat? cand v?d o salcie, nu v?d nimic straniu la ea.”

  ?Ba eu cred c? da,” spuse Dike, ?c?ci dac? Samaya are dreptate ?i acel vis a fost o premoni?ie, atunci Villō ?ncearc? s? ne pre?ntampine de ceva. De ce anume nu-s sigur. Dar… am putea afla ?n timp. ?i…”

  T?cu ?ns? ?n clipa ?n care o v?zu pe Bestla urnindu-se din loc ?i ?ndreptandu-se spre Salcie. Dar trebui ?n cele din urm? s-o apuce pe Samaya de bra? ?i s-o opreasc? locului, c?ci fata p?rea s? vrea s? mearg? dup? Bestla. Apoi d?du doar din cap c? nu e necesar s? mearg? dup? ea, c?ci nu era niciun pericol. Astfel, ?n doi, privir? atent ?n urma Bestlei care se ?ndrept? f?r? team? spre Villō.

  Ajuns? lang? salcie ?ns?, Bestla se opri ?i privi ?n sus, la coroana din crengi lungi ?i lipicioase. ?La fel ca cele din visul Samayei,” murmur? tan?ra dintr-o dat?. ??i… totu?i: am impresia c? acel vis ?mi era cumva destinat ?i mie. Dar… de ce?”

  R?spuns ?ns? nu primi. Doar sim?i o stranie senza?ie ?n piept. De aceea ?i merse de se lipi cu spatele de trunchi. Dup? care privi iar ?n sus, la forma ciudat? a coroanei s?lciei, care p?rea format? din valuri-valuri de crengi verzi ?i cenu?ii, ?n timp ce frunzele ei creau totu?i o cascad? de diverse nuan?e de verde-cenu?iu. Dar, ce-o f?cu pan? la urm? s? ?nchid? ochii, fu acel clinchet auzit de jur ?mprejur, ceva asem?n?tor sunetului clopo?eilor scutura?i de vant undeva ?n mun?i sau poate acei clopo?ei-plant? care danseaz? cu vantul pe vastele campii.

  ??i totu?i e atat de real,” murmur? Bestla ?nc? cu ochii ?nchi?i. ?i deschise apoi ?i ?ncepu a merge ?n jurul salciei. Ochii ei ?ns? p?reau c? joac? pe orbite ?n timp ce privea cu aten?ie scoar?a groas? care avea stranii inele pictate, de un maroniu mai ?ntunecat decat scoar?a. ?Dar, chiar dac? d? impresia c?-i veche de cand lumea, cred totu?i c? n-are mai mult de 20 de ani. De ce?”

  ?Pentru c? ?ntr-adev?r salcia Villō a ap?rut aici anume acum 20 de ani,” auzi ea glasul lui Dike. ?i, privind ?n dreapta ei, ?l v?zu pe Titan apropiindu-se ?i el de salcie ?mpreun? cu Samaya.

  ?Dar… tat?, cum e posibil s? aib? doar 20 de ani? Pare atat de b?tran?.” ?ntreb? Samaya acela?i lucru pe care voia s?-l ?ntrebe Bestla.

  ?Pentru c?-i doar o iluzie, Samaya, la fel cum tot ce vezi aici e o iluzie: raul, poiana asta, chiar ?i aceste pene ce le sim?i sub t?lpi. De fapt aceast? poian?, a?a cum o vede?i acum, n-are nici ea mai mult de 20 de ani. La fel ca ?i raul. ?nainte era o poian? ca oricare alta.”

  ?O lume creat? asemeni celor pe care le creez eu,” mumur? Bestla, ?ncruntandu-se.

  ?Cel mai probabil c? da,” ?i r?spunse Dike. ?Dar cui i se datoreaz? aceast? poian? nu-?i pot spune. Tot ce ?tiu e c? acum 20 de ani, cand am trecut ?ntampl?tor pe aici, am v?zut acest loc schimbat. ?i anume atunci am v?zut salcia Villō pentru prima dat?.”

  ?Dac? acum 20 de ani a fost cand tu ai v?zut-o pe Villō pentru prima dat?, ?nseamn? c? eu ?i Fenrir aveam vreo 4-5 ani la acea vreme. Exact cand ai spus c? ?nc? tr?ia mama ?i ?i-a vorbit acele cuvinte Villō.”

  ??i ai dreptate, Samaya. Anume atunci mi-a spus Villō s? p?zesc ce am mai scump. Eu ?ns? n-am ?n?eles la ce se referise ea atunci. ?i, dac? sincer, cand mi-am dat seama c? vorbesc cu b?trana vr?jitoare ?nchis? ?n scoar?a salciei, nici n-am atras prea mult? aten?ie acelor vorbe, c?ci mi s-a p?rut c? nu face decat s? m? pun? la ?ncercare. Dac? a? fi f?cut-o ?ns?…” ?i Dike deveni dintr-o dat? extrem de ganditor. Tres?ri ?ns? ?i privi ?n zare auzind tropot de copite. Dar, f?cand asta, nu reu?i decat s? se ?ntoarc? ?n timp…

  ***

  CU DOU?ZECI DE ANI ?N URM?

  ?Ha, Shinar, Ha!” ??i tot ?ndemna Dike calul pe acel drum de p?dure, ?ncercand s? vad? cat de repede putea al s?u b?tran cal fugi pe drumuri p?mante?ti. Dintr-o dat? ?ns?, observand ceva straniu sclipind ?n zare, trase de c?p?stru spre stanga, iar calul ?ncepu a fugi apoi printre copaci ?i nu se oprir? decat atunci cand ajunser? la acea stranie poian?, cu un rau cu ap? str?lucitoare traversand-o, ?n timp ce de-o parte ?i de alta a raului se vedea iarb? ?nalt? de ajungea pan? la brau unui om de 1.80 metri. Dar, mai mult decat stranietatea raului ?i-a ierbii, lui Dike i se p?ru ciudat? acea salcie ce-?i pleca coroana pan? deasupra apei raului.

  ?Asta da dr?covenie!” ??i spuse Titanul. Dup? care cobor? de pe spatele lui Shinar ?i se apropie mai mult de acea iarb? ?nalt?, care de altfel p?rea s? nu treac? de un anumit hotar, c?ci de partea unde se afla Dike ?n acele clipe iarba nu avea mai mult de ca?iva centimetri. ?i, fiind chiar lang? ea, Titanul atinse iarba ?i-o sim?i atat de m?t?soas? ?i pl?cut de atins. De aceea zambi, c?ci el nicicand nu atinse ceva atat de m?t?sos pan? atunci. ?i era ?ns? straniu totul, c?ci, cu cateva zile mai ?nainte, cand trecuse prin acela?i loc, el nu v?zuse nici raul, nici iarba ?i nici salcia. Acum ?ns? le vedea atat de clar, la cum vedea florile colorate prin acea iarb? m?t?soas? ?i auzea sunetul scos de ?istarii ascun?i printre firele de iarb?.

  Ba chiar, la un moment dat, v?zu cum un mic iepura? sur ?op?ia undeva ?n stanga lui, nu departe de acel hotar. ?i p?rea atat de lini?tit. Numai c?, ?n clipa ?n care Shinar forn?i din n?ri, sim?ind furnic?turi pe piele dup? fuga tras?, iepurele se sperie ?i fugi de se ascunse anume ?n acel lan de iarb? ?nalt?. Asta-l f?cu pe Titan s? zambeasc?, a?a cum zambea el de fiecare dat? cand vedea stranietatea naturii. Dar, cand la un minut dup? aceea o pas?re zvacni ?n aer, speriat? probabil de iepure, Dike tres?ri ?i privi ?n sus, v?zand-o ?ndep?rtandu-se de acel loc. Chiar ?i a?a, chiar ?i dac-o privea ?int?, Titanul nu putu ?n?elege ?i pace ce fel de pas?re s? fi fost aceea.

  Vocea lui Villō ?ns?, auzit? din dep?rtare, ?l f?cu s? priveasc? iar spre salcie. Astfel auzi ale ei cuvinte destul de clar: ??i chiar c?-i straniu acest loc, Titane. E ca o oglind? ce separ? dou? lumi.”

  ?Oglind?? Ce fel de oglind??” ?ntreb? Titanul mirat. ??i… cine e?ti tu?

  ?Eu? Sunt Villō. B?trana vr?jitoare ?nchis? ?ntr-o lume magic?. Dar, chiar dac? pentru mine pare a fi locul ?n care voi fi ?nchis? pe veci, pentru voi va fi o frumoas? poian? ?n care exist? via??.”

  Apoi Villō t?cu pentru mult? vreme. De aceea ?i decise Dike s? treac? hotarul dintre cele dou? lumi a?a cum ?i spuse Villō ca s? vad? ce totu?i se afla dincolo de acel hotar. Numai c? observ? uimit c? intrand ?n acea iarb?, ce i se p?ruse lui c-o s?-i ajung? doar pan? la brau, firele ?i ajungeau ?n anumite locuri chiar ?i pan? la subsuori. Dar, oriunde n-ar fi privit, n-o vedea pe Villō. De aceea ?i-i strig? ?ntr-un final: ??i totu?i, Villō, unde e?ti? Arat?-te!”

  ?De-a? putea,” spuse Villō cu voce plang?cioas?. ?Sunt aici, atat de aproape de tine, maestre, dar chiar ?i a?a nu m? po?i vedea. Acum sunt doar o fiin?? blestemat? ce-?i prive?te chipul ?n ape ?i-?i plange de mil?, c?ci nicicand n-o s? mai fiu ?n stare s? v?d restul lumii.”

  Abia atunci cand auzi vocea plang?rea?? a vr?jitoarei, Dike privi spre salcie. ?i se mir? ?i mai mult s? vad? c? iarba din jurul salciei, la cam 3 metri de ea, era la fel de mic? ca de cealalt? parte a hotarului. De aceea ?i ?ntreb?: ?e?ti cumva… salcie?”

  Villō rase. ?Desigur. Doar m? vezi ?i m? auzi chiar ?n fa?a ta,” ?i salcia p?ru s?-?i ?ntoarc? coroana spre el.

  De asta ?i se frec? Dike la ochi, crezand c? are vedenii. ?i chiar c?-i era straniu, c?ci de?i auzise de Villō mai ?nainte, chiar de n-o v?zuse nicicand, ?tia c?-i din carne ?i oase ?i c?-i vr?jitoare. ?n acele clipe ?ns? nu era decat o salcie. Asta-l ?i-l ?ncurca pe Titan atat de mult care murmur? ?ntr-un final: ?asta deja-i magie neagr?. Ceva necurat, c?ci cum poate fi omul o salcie?”

  If you spot this story on Amazon, know that it has been stolen. Report the violation.

  ?Ui?i totu?i c? nu-s om obi?nuit, maestre Dike, c?ci am fost o vr?jitoare mai ?nainte. Una cu puteri magice. Numai c?, dintr-o dat?, m-am v?zut ?nchis? aici ?i nu-mi aduc aminte cum s-a ?ntamplat asta,” ?i Villō iar ?ncepu a rosti cuvintele cu voce plang?rea??. ?De altfel e un adev?rat chin s? fiu ?nchis? ?n aceast? salcie. Simt atat de bine al ei trunchi strangandu-se ?n jurul meu ?i r?nindu-mi trupul. La fel simt acest miros de lemn ?i a lui r?ceal?, ceva ce m? face s? m? cutremur adesea. De aceea probabil ?i crengile acestei s?lcii tremur? odat? cu mine.”

  Asta ?ns?-l f?cu atent pe Titan, c?ci i se p?rea lui c? prezen?a lui acolo nu-i totu?i lucru curat. La fel i se p?rea c? anume Villō ?l chemase acolo, c?ci cand se trezise ?n diminea?a aceea avuse de gand s? mearg? ?n Valea T?cerii ?i s? vorbeasc? cu Lodur. ?n schimb urcase pe spinarea lui Shinar ?i venise ?n galop pan? acolo ?i asta din cauza unui banal motiv: s? vad? de-un cal b?tran ?mb?tranise. ?i, ?n?elegand toate astea, Dike se ?ncrunt? ?i mai mult. Apoi, privind atent la trunchiul salciei, ?ntreb?: ?ce nu ?n?eleg eu cum po?i vedea lumea de afar? fiind ?nchis? ?n acel trunchi?”

  ??i totu?i o v?d, Titane. Prin ochii apei, c?ci anume acest rau ?mi e sufletul. ?i… se pare c? atunci cand am fost blestemat? ?i ?nchis? ?n trunchiul acestei s?lcii, al meu c?l?u mi-a transformat ?i sufletul ?n ap?. Astfel, separandu-mi trupul de suflet, m-a condamnat pe veci s? fiu supus? naturii. Dar totu?i simt c? atunci cand salcia sau raul vor disp?rea o s? dispar ?i eu. ?i lumea asta o s?-?i aminteasc? de mine ca de o veche legend?: cea a vr?jitoarei Villō. Dar nu voi fi decat un murmur pe buzele oamenilor ?i-un nume scris pe papirusul timpului.”

  Auzind aceste cuvinte, Dike se sc?rpin? dintr-o dat? dup? ceaf?, c?ci, de?i era el obi?nuit cu magia, toate cele spuse de Villō i se p?reau totu?i SF. De aceea ?i-?i spuse c?-i mai bine s? vad? cu ochii lui cat adev?r e ?n vorbele celea ?i se apropie de ap?. Astfel ?i fu dat s? vad? c? pe oglinda apei nu se oglindea salcia, ci chipul vr?jitoarei Villō. De aceea ?i se cruci ?i mai mult decat ?nainte. Dup? care spuse: ??i totu?i e straniu. Cum e posibil ca acest loc s? existe? Eu nicicand nu l-am v?zut mai ?nainte.”

  ??i asta din cauza c? ?ntr-adev?r acest loc n-a existat mai ?nainte. A ap?rut ?ns? odat? cu mine. ?i… din cate-mi dau seama… oamenii ?i celelalte fiin?e vii, de?i-l pot vedea, nu se pot apropia de mine.”

  ?Eu ?ns? am putut,” spuse Dike ?ncurcat.

  ?Asta pentru c? faci parte din primii Titani. Ei pot ajunge oriunde-?i doresc. Chiar dac? acel loc e format de magia neagr?. Ori poate… o fi din cauza mesajului pe care voiam s? ?i-l transmit?”

  ?Mesaj? Ce mesaj?” ?i Dike privi iar frunzele care frem?tau ?i mai tare decat pan? atunci.

  ?S? p?ze?ti ce-ai mai scump, maestre, sau vei plange multe milenii dup? asta, c?ci ceea ce vei pierde va fi de fapt a ta mare comoar?.” Dup? care Villō t?cu ?i la fel disp?ru ?i al ei chip de pe oglinda apei.

  De aceea ?i se agit? Dike, c?ci auzea clar fream?tul frunzelor salciei, dar nu-i mai ?n?elegea cuvintele. ?i, vrand s? afle r?spuns la a ai ghicitoare, ?ntreb?: ?ce comoar?, Villō? La ce anume te referi c? voi pierde?” R?spuns ?ns? a?a ?i n-auzi, c?ci Villō t?cea chitic. Doar frunzele salciei ei frem?tau ?ntruna. Al lor murmur ?ns? era totu?i… mut.

  ?i, ?n?elegand ?n cele din urm? c? n-o s? mai aud? nimic de la ea, Dike se ?ntoarse la Shinar. ?nainte s? urce pe spatele calului ?i s? se ?ntoarc? acas?, Titanul privi iar spre salciei ?i-i spuse: ??i totu?i, Villō, chiar de taci, ale tale frunze vorbesc de minciun?. De aceea ?i n-o s? cred azi ale tale cuvinte, c?ci nu-s decat un fals, a?a cum e ?i lumea ?n care exi?ti acum.” Dup? aceea urc? pe spatele calului ?i goni cat de repede putu spre locul ?n care-?i aveau Rophionii tab?ra la acea vreme.

  ?n urma lui ?ns? Villō iar vorbi: ??i faci r?u, Titane, c? nu crezi ale mele vorbe, c?ci nu-s decat adev?rul. Vei pierde ?ntr-adev?r ceva drag. Abia atunci vei ?n?elege cat? dreptate am avut ?i abia atunci ne vom vedea din nou. ?i atunci iar vei putea auzi ?oapta gandurile mele.”

  ***

  CU PAISPREZE ANI ?N URM?. DUP? LUPTA SAMAYEI ?I A LUI MAYAR.

  La ?ase ani distan??, Dike se ?ntoarse totu?i la Villō. Salcia ?ns? t?cea exact ca atunci cand o v?zuse el ultima oar?. Chiar ?i a?a Titanul ?tia c? ea doar se preface ?i c? special p?streaz? t?cerea ca atunci dup? moartea Samandrei, cand el se ?ntoarse ?n acel loc. Dar nu putu vedea atunci nici salcia, nici raul ?i nici poiana. ?n locul ei ?n acele clipe era doar un p?mant arid.

  Dar, dup? lupta dintre Mayar ?i Samaya, dup? ce el reveni din ?inutul Ghe?ii, acolo unde el reu?ise s-o readuc? pe Samaya din nou ?n sim?iri cu ajutorul lui Inlan Diar, Dike se decise c? trebuie neap?rat s? mai vorbeasc? m?car odat? cu Villō. Numai c? lunile treceau una dup? alta, dar salcia a?a ?i nu putea fi v?zut? de el. Chiar ?i a?a Dike nu se d?du b?tut, exact a?a cum f?cuse ?i cu Raul Maranam pe care-l vizitase zilnic timp de 13 ani. ?i atunci la fel: zi de zi veni la hotarul dintre acele dou? lumi ?i a?tept? ?n t?cere ca s-o poat? vedea iar pe Villō.

  ?i Soarta se pare c? ?inea cu el, c?ci cand era deja ?nceputul iernii, cand se sim?ea atat de rece ?n jur, ?i fu dat s? vad? iar acea poian? de mistere. Atunci ?ns? iarba ?nalt? ?i m?t?soas? disp?ruse, iar ?n locul ei se vedea clar acel p?tul de pene sure oriunde nu-?i arunca ochii. Chiar ?i a?a Dike nu se sperie ?i se apropie de salcie. Apoi, privind cu aten?ie ale ei crengi ce p?reau ??nghe?ate” ?n acele clipe, ?ntreb?: ?de ce, Villō? De ce-ai t?cut ata?ia ani? ?tii prea bine c-aveam atata nevoie s?-?i vorbesc.”

  ??tiu asta,” r?spunse Villō cu voce trist?. ?Dar n-aveam voie s?-?i vorbesc atunci, Maestre, c?ci atunci cand ?i-am transmis acel mesaj am ?nc?lcat o lege a firii. De aceea mi s-a luat glasul ata?ia ani. Azi ?ns? am permisiunea s?-?i vorbesc iar.”

  ?Alt mesaj?” ?ntreb? Dike ?ncurcat. ?Ce de data asta?”

  ?Gemenele-form?!” ?i Dike tres?ri auzind-o vorbind astfel. Dar t?cu ?i ascult? mai departe: ??tiu c? s-au ?ntalnit ?i-au avut prima lor lupt?. La fel ?tiu c? a ta copil? poate vorbi acum. Dar, ceea ce pare a fi un miracol, poate fi de asemenea un blestem. De aceea, Titane, i-a?i copiii ?i pleac? de pe aceste t?ramuri cat ?nc? nu-i tarziu. ?i… mergi spre Nord, ?n ?inuturile Ghe?ii. Acolo cere ajutorul Titanului Island ?i a reginei-mam?, c?ci ei sunt singurii care pot proteja gemenii cat va fi nevoie, c?ci de r?mai aici r?ul ?i va vana pretutindeni ?i cine ?tie: po?i ajunge s? plangi ?i pierderea lor exact a?a cum ai plans moartea Samandrei.”

  De aceea ?i ?nghi?i Dike ?n sec auzind c?-i pa?te pericolul pe ai lui copii. Decise ?ns? s? nu fie la? ?i s? afle tot adev?rul. De aceea insist? s? afle r?spuns la toate ?ntreb?rile lui. ?i ?ncepu cu cea mai important? pentru el: ?ce pericol, Villō? Ce anume li se poate ?ntampla copiilor mei de r?man aici?”

  ?Asta deja nici eu n-o ?tiu. Dar mi-a ?optit p?durea c? r?ul e dup? ei. De aceea mi s-a permis iar s?-?i vorbesc, c?ci natura se teme ca gemenii s? nu dispar? ?ntr-o zi.”

  ?Se teme natura? De ce anume”

  ?De schimbarea destinelor, Titane, c?ci aceast? p?dure are se pare scris ?n al ei destin s? sufere. ?i aceast? team? s-a aciuat ?n sufletul p?durii ?n clipa ?n care Samaya a putut vedea monstrul cel negru ascuns ?n Poiana Umbrelor, un monstru care de altfel e nimeni altul decat Tarther.”

  ?Acea pas?re demonic?,” ?uier? Dike printre din?i. ?Credeam c?-i adormit? de milenii, drept pedeaps? pentru moartea Noearilor.”

  ?E adormit? ?nc?, maestre, dar cine ?tie pentru cat timp. Iar ceea ce-a v?zut Samaya nu-i decat a lui putere care colind? lumea f?r? un trup. Dar, chiar de n-are puterea ceea un trup fizic s-o manuiasc?, tu tot n-o po?i ?nvinge sau ?nchide undeva. De altfel nimeni nu poate. De aceea ?i-?i spun s?-?i iei copii ?i s? pleci de-aici, c?ci atunci cand gemenele-form? ?i-au unit puterile ?n acea poian? au reu?it ?ntr-un fel s? rup? ?i lan?urile care-l ?ineau pe Tarther captiv. ?i, de el se treze?te, atunci lumea va arde ?ntr-adev?r ?n fl?c?ri.”

  ?Au logic? ale tale cuvinte, vr?jitoare. Dar totu?i: s? presupunem c? eu ?mi iau copii ?i plec?m din aceste locuri pentru o vreme. Astfel o parte din putere n-o s?-l influien?eze pe Tarther ?i n-o s?-l ajute s? se treasc?. R?mane ?ns? acea vulpi??. Din cate am v?zut a ei putere e de ajuns s?-l trezeasc? complet pe Tarther, c?ci ambii fiind de partea r?ului…”

  ?Ba aici te ?n?eli, Titane, c?ci acea copil? deja e departe de aceste locuri.”

  ?Departe? ?ncotro a plecat? ?i cand?”

  ?Acum cateva zile. Dar unde-a plecat nu-?i pot spune, c?ci… nici eu nu ?tiu unde-a dus-o Inmar. Doar ?tiu c-a plecat, c?ci mi-a r?spuns astfel la mesaj tot printr-un gand transmis ei.”

  ?Mesaj? Care anume?”

  ?Fugi, Inmar! Ia copila cu tine ?i fugi cat mai departe de aceste locuri. De nu… niciuna din voi nu va supravie?ui blestemului pe care copila cea ro?cat? ?i fata lupilor l-au aruncat asupra voastr? ?n clipa ?n care s-au ?ntalnit ?n Poiana Umbrelor.”

  ?Chiar ?i a?a? Nu ?n?eleg de ce totu?i nu ?i-a spus ?ncotro au plecat.”

  ?E din cauza c? ?tia probabil c-o s?-?i spun ?i ?ie acela?i lucru: s? pleci ca s?-?i salvezi copila.”

  ?S-a temut deci! C-o s?-mi spui ?ncotro s-au ?ndreptat ?i c-o s-o vanez pan? cand…”

  ?Ba nu, Maestre. Inmar n-a plecat din cauza ta sau c? s-a temut de tine. A plecat din cauza For?elor R?ului, c?ci o imens? for?? se afl? pe aceste meleaguri, dar una ?i mai mare v? va ap?ra pe to?i de ve?i pleca cu to?ii de aici.”

  ***

  ?O for?? imens? se afl? departe de aceste locuri care v? va ap?ra pe to?i!” Murmur? Bestla dintr-o dat?, ?n timp ce st?tea ?n pirostrii, ?n fa?a apei raului. Dar, chiar dac? nu ?tia de ce, se sim?ea oarecum ame?it? ?i totodat? i se p?rea c? acel rau a fost creat anume de ea. Exact a?a cum a fost creat raul Edda, din lumea ei de oglinzi.

  ?Se ?ntampl? ceva, Bestla?” O ?ntreb? Samaya ?n ?oapt?, a?ezandu-se ?i ea ?n pirostrii lang? ap?.

  Bestla ?ns? se uit? la ea c-o privire pierdut?. Apoi murmur?: ?apa. Mi se pare c-o cunosc de undeva. ?ie nu?”

  ?Mie? Aceste locuri ?i… apa Raului de Cristal?” ?i Bestla d?du din cap c? da. ?Ba nu. Nu-mi par cunoscute din alt? parte. De ce?”

  ?Pentru c? e atat de asem?n?tor raului ?n care am transformat-o pe mama dup? moarte. Acest rau ?ns? are o culoare albastr? de-o nuan?? diferit?. Dar chiar ?i a?a aceast? lume mi se pare a fi creat? de mine.”

  ?Mie mi se pare c? exagerezi pu?in. Poate fi doar efectul dorului, c?ci ?tii ?i singur? c? dup? ce v-a?i ?ntors din Ora?ul Soarelui Apune tu n-ai mai putut intra ?n lumea Eddei.”

  ?Ba nu, Samaya. Sunt sigur? c? nu-i dor. ?i… la fel te ?n?eli c? n-am putut intra deloc ?n acea lume.” Dintr-o dat? ?ns? privi Bestla ?nspre Dike, care se afla nu departe de ele, privind atent la dansul ciudat al firelor de iarb?. ??i, de?i n-am mai intrat ?n acea lume de cand cu Ian Gyar, cred c? e timpul s? ?ncerc totu?i s? vorbesc cu mama.”

  ?Despre ce anume?”

  ?Despre b?trana vr?jitoare Villō, c?ci din cate ?tiu mama se prea poate s-o fi cunoscut cat mai era ?nc? ?n via??. ?i, dac? ?ntr-adev?r o ?tie, poate ne spune ?i cum s-o facem s? vorbeasc?.”

  ?Eu totu?i cred c?-i riscant, Bestla. S? nu uit?m ce ne-a spus tata: Villō nu-i o vr?jitoare oricare, ci una cu puteri extrem de mari. De altfel s-a dedicat Magiei Negre. De aceea cred c? for?and-o s? ne vorbeasc? putem facem mai r?u.”

  ?Sau mai bine!” Auzir? ele cuvintele lui Dike ?n spatele lor. De aceea ?i se ridicar? fetele rapid ?n picioare ?i-l privir? ?ncurcate, c?ci nu ?n?eleser? la ce se referise el. Dike ?ns? ?tia prea bine ce f?cea. De aceea ?i privi atent la Bestla ?i ?ntreb?: ?e?ti sigur? c? dac? intri iar ?n lumea Eddei te po?i ?ntoarce apoi vie ?i nev?t?mat??”

  ?Sigur?-sigur? nu-s, c? n-am ?ncercat de atunci. Dar… de ce ?ntreba?i? Crede?i c? m? pute?i ajuta s? p?trund iar ?n lumea mamei?”

  ?Eu nu. Boor ?ns? poate.”

  ?Tata?” Strig? Bestla. ?Cum e posibil ca tata s? poat? intra ?i ie?i din acea lume f?r? s? ?tiu eu?”

  ?Asta deja va trebui s?-l ?ntrebi pe el. Iar ce ?ine de ce nu ?i-a spus: probabil a vrut s? te protejeze. De aceea ?i ?ntrebam: de Boor decide s? ne ajute, crezi c-o s? te po?i ?ntoarce vie ?i nev?t?mat? de acolo? ?i… gande?te-te bine ?nainte s? r?spunzi la ?ntrebarea dat?, Bestla, c?ci de asta poate depinde viitorul t?u.”

  ?Tata are dreptate, Bestla: nu lua decizii pripite.”

  ??tiu, c?ci dac? nu m? pot ?ntoarce atunci pot s? r?man pe veci captiv? acolo,” murmur? Bestla confuz?. Apoi privi cu aten?ie la dansul firelor de iarb? ?i le urm?ri cu privirea pan? v?zu din nou apa raului care se mi?ca ?n cercuri. Dar, privind iar apa, sim?i o stranie senza?ie ?n piept. ?i, f?r? s? se gandeasc? prea mult, spuse: ??i totu?i sunt sigur?.”

  ?Cum r?mane cu demonii, Bestla?” ?ntreb? Samaya, iar ?ntrebarea ei ?i f?cu atat pe Bestla, cat ?i pe Dike s? tresar?.

  ?Demoni? Care demoni?” ?ntreb? Dike extrem de mirat.

  ?Cei ai unchiului Ahi,” r?spunse abia auzit Bestla. ?De fapt ?i simt atat de aproape ?n ultima vreme. Dar chiar ?i a?a, chiar dac? dau cu ochii de ei ?n acea lume tot cred c? se merit? efortul s? ?ncerc?m.”

  ?Ba pe naiba, Bestla. E riscant. Cum po?i s? te joci cu via?a ta astfel?”

  ?Dar, Samaya, n-o s? fie mai riscant de pierdem acest r?zboi? Eu cred c? da. La fel cred c?-i mai bine s? ?tim anumite lucruri ?nainte s? fim ?ngenunchea?i. Chiar dac? asta implic? riscuri.”

  ??i totu?i, e nebunie, c?ci…”

  ?Ajunge, Samaya,” ?i spuse Dike cu glas hot?rat. ?Dac? Bestla crede c-o s? reu?easc?, s? avem ?ncredere ?n ea. De aceea, cat eu merg dup? Boor voi sta?i aici. Ve?i fi ?n siguran??. Dar, de Boor nu-i de acord cu planul nostru, atunci nu face?i nimic de capul vostru. M-a?i ?n?eles? ?n special tu, Bestla.”

  ?Da, maestre!” Dar supunerea Bestlei o mir? enorm pe Samaya care-o privi ?int?. Bestla ?ns? privi apa.

  Dike ?ns?-?i privi fiica c?reia-i d?du ?n grij?: ?niciun pas ?n alt? parte de aici, Samaya. ?i de vin dup? voi Arion ?i Fenrir ?nseamn? c? Boor n-a fost de acord cu propunerea mea. De aceea voi ?i ve?i urma f?r? s? cracni?i. Sper c? m-am f?cut ?n?eles.”

  ?Desigur c? da, tat?, c?ci ?tii prea bine c? eu nu-s de acord cu aceast? nebunie. Dar, de voi a?i decis, nu pot decat s? accept.”

  ?Atunci, a?a r?mane!” Dup? care Dike se gr?bi spre Shinar care p??tea nu departe de hotarul cu acea poian?.

  Dar de?i el nu privi nici m?car pentru o clip? ?n urm?, Samaya-l urm?ri cu privirea pan? el disp?ru ?n galopul calului pe acel drum str?juit de copaci seculari. Apoi ea se ?ntoarse spre Bestla care st?tea ?n fa?a salciei, cu bra?ele cruci? pe piept ?i privind-o chiora?. ?Ce crezi c? faci?” O ?ntreb? ea pe Bestla furioas?. ?Doar ?i-a spus tata c?…”

  ??tiu eu prea bine ce-a spus maestrul Dike. Numai c? vr?jitoarea asta b?tran? se pare c? se joac? cu noi.”

  ?Se joac?? ?n ce fel?” ?ntreb? Samaya mirat?, apropiindu-se de Bestla. Apoi, dup? ce se opri ?n dreapta ei, privi ?i ea salcia, dar nu v?zu nimic neobi?nuit. Ba chiar se mir? ?i mai mult cand Bestla ?uier? printre din?i:

  ?Haide, Villō, nu fi timid?! Acum c? suntem doar noi po?i vorbi cu ?ncredere.”

  Apoi, dintr-o dat?, se auzi un ciudat raset femeiesc de jur ?mprejur, de parc? ?ns??i diavolul venise pe p?mant ?n c?utare de prad?. Dar, de?i Samaya privi cu mare aten?ie ?n jur, nu v?zu pe nimeni: doar firele de iarb? dansau nebune?te de?i nu se sim?ea vantul deloc prin acele locuri. Dar, ?n clipa ?n care v?zu dou? s?bii de ghea?? ?n mainile Bestlei, strig?: ?ce vrei s? faci, Bestla? E periculos s? folose?ti arme aici.”

  ??i? Ce-ar trebui s? fac? S?-i permit viperei ?steia s? ne atace prin surprindere? Ba bine c? nu, c? de se arat?, ?i sucesc la sigur gatul. Nu de alta mi-am dorit atata ?n trecut s? sucesc gatul cuiva.”

  ?Am zis eu demult c? e?ti nebun?, da n-ai crezut nicicand. ?i… la sigur te ?n?eli, c?ci Villō nu ne poate ataca. Doar l-ai auzit pe tata: ne-a salvat pe mine ?i pe Fenrir acum 13 ani.”

  ??i din cauza asta ai crezut c? Villō-i sfant? ?i neprih?nit?, nu? Haide, Samaya, po?i mai mult de-atat. Doar nu crezi c? aceast? hain? vr?jitoare se poate ?mblanzi odat? ?nchis? ?n cu?c??”

  ?Despre ce tot naiba vorbe?ti?”

  ?Despre faptul c? se preface, c?ci… prea mi se par mie toate cusute cu a?? alb?. Mai ?ntai maestrul Dike o vede dup? ce-a fost blestemat?. Doar el. Nimeni altul. Apoi tu ai acel vis ?i noi am venit aici. Crezi c?-i coinciden???”

  ?Coinciden?? poate c? nu e. Dar totu?i cred c?-i prea mult s-o acuzi de tr?dare cand…”

  S?rir? ?ns? ambele fete ?n aer, cand o sabie, aruncat? de nic?ieri, zvacni prin aer ?i se roti pe deasupra firelor de iarb? direct spre ele. Apoi, cand iar atinser? p?mantul, spate la spate, fetele privir? cu aten?ie ?n jur.

  ??i-am spus eu c? nu degeaba ne-a chemat aici,” ?uier? Bestla printre din?i. ?Avea de gand s? ne atace.”

  ?Chiar ?i a?a nu pot ?n?elege de ce,” murmur? Samaya ?ncurcat? ?n timp ce forma ?i ea dou? s?bii asem?n?toare celor din mainile Bestlei.

  ?N-o s? trebuiasc? s? a?tep?i r?spuns prea mult? vreme oricum, c?ci… aici se vor afla adev?ruri, Samaya. Azi! Chiar azi.”

  ***

  Ajuns ?n tab?r?, Dike desc?lec? chiar ?n fa?a por?ii de lemn a satului. ?i, dup? ce l?s? calul liber, b?tandu-l u?urel pe spate ca s?-i dea de ?n?eles c? poate pleca unde vrea, ?ncepu s?-l caute pe Boor cu privirea. Nev?zandu-l ?ns? nic?ieri, Dike ?ncepu s? alerge pe uli?ele satului, ?ntreband de ceilal?i lupi de nu l-au v?zut cumva pe Zeul Boor.

  Nimeni ?ns? nu ?tia unde putea fi zeul. De aceea ?i decise Dike ?ntr-un final s?-l caute la grajdul cailor ?naripa?i, c?ci ?tia prea bine c? Boor adora pur ?i simplu caii. Ajuns ?ns? la grajd nu d?du de el. Erau doar caii acolo, umbland liber prin grajd, c?ci nu erau priponi?i ca ?n grajdurile oamenilor, c?ci lupii ?tiau prea bine c? animalele erau blande ?i c? n-aveau nevoie s? fie ?inute legate ca s? asculte de ei.

  Dar, chiar ?i a?a, lui Dike i se p?ru ciudat acel loc. ?n special faptul c? num?rul cailor crescuse. ?n special a iepelor cu manji, c?ci atat de multe suflete veneau la acel grajd doar dac? ceva r?u se apropia de p?dure. Chiar ?i a?a Dike ??i d?dea seama c? prioritar e s?-l g?seasc? pe Boor ?i s? se ?ntoarc? la fete. Dar oriunde nu-?i arunca ochii nu d?dea de el ?i pace.

  De aceea se apropie ?n cele din urm? de-un grup de copii care st?teau ?n jurul lui Taku (vrednicul), un lup tan?r ce avea de obicei grij? de grajd ?i care ?n acele clipe ?es?la o frumoas? iap? neagr?. ?i din aceast? cauz? ?i se stranser? copiii ?n jurul lui cu gura c?scat?, c?ci ei nu puteau defel ?n?elege cum st?tea iapa aceea atat de cuminte. ?l privir? ?ns? cu to?ii pe Dike cand el ajunse lang? ei ?i ?ntreb?: ?Taku, nu ?tii unde totu?i s-a pierdut Zeu Boor?”

  ?Ba nu, maestre. ?i, dac? sincer, cred c? nu l-am mai v?zut de asear?.”

  De asta ?i se ?ncrunt? Dike, c?ci era ceva straniu pentru el motivul pentru care disp?ruse Boor din tab?r?. Chiar ?i a?a, decise s? nu insiste cu ?ntreb?ri. ?i, dup? ce-l b?tu pe Taku pe um?r, se ?ndrept? spre c?r?ru?a care ducea ?n susul p?durii, spre paraia?ul ā??al, care ?n limba antic? a lupilor ?nsemna Energie, c?ci anume de acolo ??i luau Rophionii ap? pentru b?ut ?n mare parte, c?ci sim?eau c?-i revigora.

  Numai c?, urcand acea pant?, Dike continu? s? priveasc? ?n jur, crezand c? poate-l z?re?te pe Boor undeva de-i atent. Nu v?zu ?ns? decat lupii s?i, ici ?i colo prin p?dure, stand pe iarb? ?i visand sau aduna?i ?n grupuri ?i discutand vesel. La fel se vedeau mul?i copii jucandu-se. Dar nici urm? de Boor. De asta-?i sc?rpin? Dike barba ?i iar se ?ncrunt?, ?ntrebandu-se unde totu?i s? fi disp?rut zeul.

  Tres?ri ?ns? auzind vocea lui Fenrir: ?se ?ntampl? ceva, tat??” ?i, privind ?n fa??, ?l v?zu pe fecior ?mpreun? cu Sephir coborand acea pant? ?i venind direct spre el.

  ?Aaa, nu, nimic. Doar aveam nevoie de Boor. Nu dau ?ns? nic?ieri de el.”

  ?Tata? Dap e la parau. ?i-a spus diminea?? despre asta,” spuse Sephir extrem de mirat?. ?De altfel cand mi-a spus c? pleac? la parau venea dinspre locul ?n care era?i ?i dvs, maestre.”

  Dike se ?ncrunt? iar: ?ba nu mi-a spus nimic.” Dar t?cu ?ns? aducandu-?i aminte c? bomb?nise ceva Boor diminea?? despre energie, odihn? ?i nu? mai ce dr?covenii. Dar, cum Dike era prea concentrat s? discute cu Yamu ?i al?i lupi despre acele tunete ciudate ce se tot auzeau pe cer, nu-i atrase prea mare aten?ie. De aceea ?i rase apoi, de-i f?cu pe tinerii ?ndr?gosti?i s?-l priveasc? cruci?i. ?i, cand observ? privirea lor ?ncurcat?, spuse surazand: ?m? refeream la tunetele de diminea??. Se pare c? era un semn c? Boor s-a sup?rat c? nu-l luasem ?n seam?.”

  ??i mai zici c? eu ?i Samaya nu-?i atragem destul? aten?ie ?n ultima vreme,” spuse Fenrir ?n glum?. ?De altfel n-ar trebui s? te superi pe noi, b?trane, c?ci de la tine se pare c-am ?nv??at. ?i, de l-ai sup?rat pe Zeu Boor, acum ?mpac?-l singur.” Dup? care o apuc? pe Sephir de man? ?i trecu pe lang? taic?-su care-l privea pe sub sprancene. ?De-l po?i ?mp?ca desigur.”

  ?Bine c? le ?tii tu pe toate,” bomb?ni Dike oarecum nemul?umit. Dup? care le ?ntoarse spatele lui Fenrir ?i Sephirei care se ?ndreptau spre sat f?r? s? priveasc? ?n urm?. ?Oricum nimeni nici nu te-a rugat s? faci ceva ?n locul meu.”

  Anume bomb?neala asta-i f?cu pe Sephir ?i Fenrir s? se opreasc? locului ?i s? priveasc? ?n urma lui Dike. Apoi Fenrir ??i ?ntreb? so?ia: ?ce-i cu el?”

  Sephir ?ns? ridic? din umeri: ?poate are totu?i o treab? important??”

  ?Asta deja-mi miroase suspect.” T?cu ?ns? primind un ghiont de la Sephir.

  ??ie toate ?i se par suspecte. Mai ales ?n ultima vreme. ?i, s? mergem, c? n-avem destul timp pentru prostit.” Apoi, ?mpingandu-l din urm? ?n timp ce radea vesel?, Sephir ?l for?? s?-?i continue drumul. Iar Fenrir se l?s? pur ?i simplu ?mpins la vale, c?ci era totu?i mai vesel de mers astfel.