Tab?ra Rophionilor era cu adev?rat adanc ascuns? ?n inima p?durii cu acela?i nume, c?ci anume acolo se afla adev?rata magie a locurilor ?i ?ns??i a neamului. Tocmai de aceea ?i acel crang nu era unul obi?nuit, ci de-o frumuse?e rar ?ntalnit? prin acele locuri, datorit? culorii frunzelor ?i a trunchiurilor. De asemenea se deosebia acel loc de restul crangurilor ?i din cauza pozi?iei copacilor a?eza?i oarecum ?n cerc ?i ?n jurul taberei formand o perfect? ?i sigur? fort?rea??.

  Era totu?i un mister din ce cauz? acel loc ar?ta anume astfel, c?ci de?i locul p?rea natural ?i f?r? influen?e externe ca s? arate astfel, Rophionii erau totu?i siguri c? nu natura singur? construise acel loc. Cine ?ns? influien?ase p?durea nu era sigur. Chiar ?i a?a Rophionii ?i erau recunosc?tori acelei fiin?e misterioase, c?ci f?cand acel crang s-arate astfel reu?ise s?-i pun? ?i pe ei la ad?post, c?ci Rophionii, ?n special B?tranii neamului, credeau mult ?n legende, acele care spuneau c? undeva ?n acea p?dure se afl? ?i l?ca?ul r?ului, cel care-i va ataca ?n cele din urm? la ?ndemnul lui Eris, cea ?nchis? de mii de ani ?n mult prea ?ndep?rtatul Mā?s?ar Kēlaksi.

  Dar, chiar dac? acel loc era o superb? fort?rea?? natural?, Rophionii nu se l?sar? pe-o ureche, ?ncrezandu-se doar ?n natur?. De aceea ?i-?i puser? ?i ei um?rul ?i ?nt?rir? barierele de siguran?? ale locului prin diferse arcuri de piatr?, care ulterior fuseser? acoperite de mu?chi verde ?i liane. Apoi erau ?i acei copaci pe care ei ?i s?diser? cu mana lor, ?n locuri cheie ale taberei, considerate puncte de influien?? ?i sus?inere a siguran?ei locului. ?i, pentru a fi siguri de re?it?, aleser? copaci trainici precum ar?arul sau stejarul.

  ?i, cand ?n sfar?it v?zur? c? tab?ra lor era cu adev?rat protejat? de for?e str?ine, Rophionii se apucar? ?i construir? ?i interiorul taberei, c?reia ?i d?dur? numele de ā?u sau Crangul Rophionilor. Pentru asta ?inur? sfat multe zile, c?ci unii din ei sus?ineau c-ar fi bine s? construiasc? case din piatr?, durabile, a?a cum v?zuser? la oameni. Al?ii su?ineau c-ar fi totu?i bine s? fie din lut ?i acoperite cu paie sau stuf, c?ci anume astfel de case ?in vara r?coare ?i iarna de cald. Dike ?ns? le spuse c? totu?i ar fi bine s? foloseasc? lemnul pentru construc?ia colibelor lor, c?ci anume lemnul e durabil ?i de asemenea ocrotitor. ?i anume sfatul lui ?l urmar? Rophionii, c?ci ?l ?tiau pe-al lor rege ca fiind un Titan ?n?elept, umblat prin lume ?i care v?zuse destule lucruri la via?a lui. Dar, chiar dac? luaser? ei decizia din ce material s?-?i construiasc? ale lor case, Rophionii ajunser? iar ?n ?ncurc?tur?, c?ci trebuiau s? decid? cum s? pozi?ioneze acele case ca s? nu fie incomod altora de erau prea apropiate sau ?n genere s?-i ?nstr?ineze cu totul dac? erau prea departe una de alta.

  Anume aici ?i intervenir? B?tranii tribului, care se pare c? schi?aser? de mult ?n minte planul noii lor case. ?i, fiind ?ntr-o zi la sfat, Pā??ittiyam, care mai era cunoscut ca ?i ?n?eleptul, se ridic? de pe a lui buturug? ?i ceru celorlal?i s?-l asculte. Apoi, cand se l?s? lini?te ?n jur, B?tranul spuse: ?eu totu?i a? zice c-ar fi bine s? p?str?m vechile obiceiuri ale Rophionilor.”

  ?Vechile obiceiuri? La ce te referi, b?trane?” ?l ?ntreb? unul din lupii mai tineri.

  B?tranul Pā??ittiyam ?i f?cu ?ns? semn s? nu se gr?beasc?. Apoi, cu glas molcom, spuse: ?m? refeream la ale noastre credin?e, iar una dintre ele e f?r? doar ?i poate Karuvil-ul.”

  Auzindu-l vorbind astfel Rophionii ?ncepur? s? se ?u?oteasc? ?ntre ei, c?ci parte aprobau cuvintele b?tranului, dar alt? parte erau de p?rere c-ar trebui totu?i s? aleag? altceva, s? fie ceva unic ?i specific doar lor. Cei mai mul?i dintre ei ?ns? ajunser? totu?i la concluzia c? b?tranul Pā??ittiyam avea dreptate. De aceea ?i privir? cu aten?ie la Dike, a?teptand s? vad? ce-o decide el, c?ci, fiindu-le rege, ei mereu f?ceau ce zicea el.

  Dike ?ns? t?cu. Mult? vreme, c?ci avea destule ganduri ?n cap, c?ci de?i ?n?elegea prea bine cuvintele b?tranului tribului, el totu?i credea c-ar fi bine s? nu se lase influien?a?i de credin?e externe, c?ci Karuvil nu fusese mereu parte a credin?ei Rophionilor, dar ap?ruse odat? cu sosirea lui Upprisinn ?n tab?ra lor ?i anume ea, cea care v?zuse Karuvil-ul de aproape, reu?i cumva s? transmit? ale ei credin?e ?i celorlal?i.

  Chiar ?i a?a, v?zandu-i pe ceilal?i privindu-l cu mare aten?ie, Dike ?n?elese c? era timpul s? spun? m?car ceva. Dar, ?tiind c? poate n-ar fi bine s? se gr?beasc?, spuse: ??i totu?i, zic s?-l ascult?m pe b?tranul Pā??ittiyam pan? la urm?. Apoi, dup? ce-om afla ce-are de spus ?i ce-are ?n minte, o s? decidem ?i noi cum ar fi totu?i mai bine s? facem.”

  ?Da, da, desigur!” Aprobar? Rophionii to?i pan? la urm?. Dup? care se lini?tir? ?ncet-?ncet, dandu-i ?ansa b?tranului s?-?i spun? gandul.

  ?i Pā??ittiyam decise astfel s? nu piard? ?ansa s? spun? ?i altora ce are ?n minte. De aceea, se ridic? iar ?n picioare, ?i, dup? ce-?i drese glasul, ??i continu? gandul: ?ce avusem de fapt ?n vedere e s? p?str?m anumite obiceiuri, chiar dac? ele nu-s de tot ale noastre. Chiar ?i a?a, b?tranii no?tri au crezut ?n ele, precum au crezut ?n Karuvil, cel considerat Pantecele Lumii. De aceea zic ca el s? fie baza taberei ?i totodat? a noastr? mare putere.”

  ?Ia stai pu?in, s? ?n?elegem ?i noi,” spuse U?aikkum, un alt b?tran al satului, al c?rui nume ?nsemna Truditor. ?Ce ai tu ?n vedere e s? punem fundamentul taberei sub form? de floare de lotus a?a cum e Karuvil?”

  ?A?a ?i este!” Spuse Pā??ittiyam cu ?ncredere. ?Doar astfel vom ?ti mereu c? suntem ocroti?i.”

  ?Dar e nebunie,” interveni un al treilea b?tran ?n discu?ia lor, pe numele s?u A?ikka?i sau Des, c?ci anume el intervenea adesea ?n discu?ia altora, avand opinii diferite. ?Dac? alegem aceast? form? pentru fundament, atunci casele vor fi ?ntr-un fel pozi?ionate una ?n fa?a alteia. Prin urmare, cum noi obi?nuim s? dormim cu u?ile deschise, n-o s? avem parte de intimitate deloc. Asta deja nu e ceva acceptabil, c?ci… cum r?mane cu tinerii? Ei s-or intimida nop?ile.”

  ?Da, da, ?i el tot are dreptate,” murmurar? iar Rophionii, b?trani ?i tineri deopotriv?.

  Pā??ittiyam ?ns? le tot f?cea cu mana s? se lini?teasc? ca s?-i dea ?ansa s? spun? tot ce-are de spus, c?ci el avea ?n minte ca casele s? nu fie pozi?ionate fa?? ?n fa??, ci spatele uneia dintre case s? dea ?n fa?a unei alteia. Dar, indiferent de ce nu spunea el ?i de ce nu f?cea, Rophionii p?reau s? nu-l aud? ?i s? continue s? se revolte.

  T?cur? ?ns? cu to?ii ?n clipa ?n care Dike se ridic? ?n picioare. Apoi, privindu-l cu aten?ie pe rege, a?teptar? s? vad? ce-o zice el. ?i Dike le spuse: ??n?eleg pozi?ia voastr?, c?ci ave?i ?i voi desigur dreptate. La fel ?n?eleg ?i pozi?ia b?tranului Pā??ittiyam, c?ci ?i el tot are dreptate.”

  ?Dar, maestre Dike,” interveni iar A?ikka?i, ?cum e posibil ca dou? p?r?i, ce gandesc lucruri diferite, s? aib? dreptate ambele?”

  Dike ?ns? zambi: ?asta e posibil, pentru c? fiecare gande?te ?n felul s?u f?r? s? ?tie c? adev?rul e acela?i. De aceea zic eu s? facem a?a ca s? ?mp?c?m pe toat? lumea. Astfel nimeni n-o s? se simt? l?sat pe dinafar? ?i c? nu i-a fost respectat? decizia.”

  ?Chiar ?i a?a, maestre,” spuse U?aikkum, ?oricum cred c? cineva o s? fie lezat dup? asta, c?ci nu putem noi pozi?iona casele ?n form? de lotus, c?ci ar ?nsemna s? n-avem intimitate cum a sus?inut ?i b?tranul A?ikka?i, dar dac? facem cum a spus A?ikka?i, atunci restul, care sunt de aceea?i p?rere cu b?tranul Pā??ittiyam, n-o s? fie ferici?i. Prin urmare cineva tot pierde.”

  ?Ce dac? ?mp?c?m ?i capra ?i varza r?mane ?ntreag??” Se auzi glasul b?tranului Mūkkutti (b?g?ciosul) care se afla un pic mai ?n spate decat ceilal?i. De aceea, ca s? fie v?zut de toat? lumea, trebui s? se mi?te el mai ?n fa??. ?Eu m? refeream la a construi Karuvil-ul chiar ?n centrul taberei, iar tab?ra n-oi s-o facem pe lang? el.”

  ??i nu-i tot acela?i drac?” Spuse A?ikka?i nemul?umit. ?Dac? construim tab?ra ?n jurul Karuvil-ului atunci nu facem decat s? pierdem, cei ce ?in la intimitatea lor.”

  ?Ba nu,” interveni iar Dike. ?B?tranul Mūkkutti are dreptate, c?ci Karuvil-ul din centrul taberei ne va fi puterea, iar casele noi le vom face a?a cum a sugerat b?tranul Pā??ittiyam: fa?ada unei case va da ?n spatele altei case. Astfel avem ?i intimitate ?i siguran??. Plus la asta, de l?s?m o mic? str?du?? ?ntre randurile de case vom avea parte de ?i mai mult? siguran?? pentru noi. Totodat?… putem s? nu form?m tab?ra ?n cerc, ci chiar sub form? de floare de lotus. Astfel, avand o form? oarecum neobi?nuit?, ne p?str?m ?i unicitatea cum am vrut eu de la ?nceput. Ce spune?i?”

  Rophionii nu-i r?spunser? totu?i dintr-o dat?, c?ci de?i ?n?elegeau prea bine ce vrea s? spun? Dike se sim?eau totu?i ?i ?ncurca?i. ?ntr-un final ?ns?, neavand idei mai bune, acceptar? to?i pan? la unul ?i chiar a doua zi se apucar? de treab?.

  ?i, ca s? fie mai u?or pentru toat? lumea, se deciser? s? ?nceap? cu construc?ia Karuvil-ului pe care se deciser? s?-l fac? din piatr? durabil?, din cea alb? scoas? din raul ce curgea chiar prin mijlocul p?durii. Dar, chiar de crezuser? ei c? se vor ispr?vi ?n cateva zile, ?n?eleser? cat de curand c? era o treab? anevoias?. Chiar ?i a?a reu?ir? s? termine construc?ia florii de lotus ?n cam 3 luni de cand ?ncepur?.

  Iar acel Karuvil era cu adev?rat impresionant ?i asta datorit? fantanii cu colac alb ce st?tea chiar ?n centrul florii. Astfel, ?n zilele ?n care apa izvorului din fantan? avea mai mult? putere ?i-o umplea pan? la refuz, dand afar? din fantan? ?i chiar scurgandu-se pe marginile colacului, ajungea s? umple ?i petalele din piatr? sur? ale florii. ?n acest fel nu doar c? aveau ap? din bel?ug pentru sp?lat ?i g?tit, dar se puteau r?cori ?i pe timpul verii cand era o c?ldur? insuportabil?.

  Dar nu cu aceasta se termina construc?ia florii, c?ci, de jur ?mprejurul ei, ?nconjurand de fapt ?ntreaga tab?r? din diverse unghiuri, se vedeau ?apte bol?i din piatr? alb?, numai c? mai mici ca cele ce alc?tuiau bariera de protec?ie ?i care erau un pic mai ?ndep?rtate de tab?r?, fiind doar patru la num?r. Acele bol?i ?ns? erau ?i ele acoperite de mu?chi verde. Chiar ?i a?a se vedeau clar inscrip?iile ?i gravurile de pe ele: fragmente din trecutul Rophionilor; din lumea real? precum cerbi, c?prioare, iepuri ?i alte viet??i; precum ?i imagini ce reprezentau Lumea de Dincolo a?a cum ?i-o imaginau Rophionii. Totodat? fiecare dintre acele bol?i purta numele uneia dintre Titanide: Sophia (?n?elepciune) - c?reia i se ?nchinau B?tranii tribului ?i ?n special b?rba?ii; Gaea (Fertilitate)- cea sub care se rugau de obicei tinerele femei dup? c?s?torie, dorindu-?i prunci; Hestia (c?minul) - ei i se rugau to?i, c?ci siguran?a c?minului lor era cea mai important?; Hyora (visele ?i somnul) - protectoarea copiilor; Nīrnāy (Fecioria) - protectoarea fetelor ?i a Fecioarelor; Bodhi (?mp?care) - c?ci chiar dac? ea nu era o Titanid?, Bodhi avea un rol aparte ?n credin?a Rophionilor, fiind considerat? cea care-i ducea pe drumul spre Purgatoriu; iar cea de-a ?aptea cupol? era dedicat? anticei Titanide a Mor?ii, cunoscut? de fapt doar neamului Rophionilor - Mōrga?ā (Apa Mor?ilor). Anume sub aceast? cupol? se afla un pat construit din piatr?, cunoscut de Rophioni sub numele de Cēmikka ce ?n limba antic? a lupilor magici ?nsemna Mantuire.

  Numai c?, ce era straniu la acel Karuvil ?i la fantana din mijloc cunoscut? sub numele de ē?pā?u (soart?), era c? nic?ieri nu se vedeau sculpta?i ?n piatr? ochii lui Haos. Asta ?ns? era o decizie comun? a Rophionilor, c?ci ei considerau c? P?rintele Haos era o fiin?? divin? ?i ei trebuiau s? i se ?nchine doar privind la cer ?i nu ?n fa?a chipului lui sculptat. Chiar ?i a?a, de?i ei se temuser? candva c? vor atrage mania lui Haos asupra lor, asta nu se ?ntampl? nicicand ?i ei se lini?tir? dup? ce Dike avu un vis ?n care Haosul ?i spuse: ?frumoas?-?i va fi casa, Dike. La fel ?i crangul, cel c?ruia i-ai spus ā?u (leag?n) ?i care nu-i decat primul nume antic al taberei Rophionilor, cei care mi s-au ?nchinat ?i mie pentru prima dat?. De aceea ?i m? mandresc cu a voastr? alegere, c?ci pan? la urm? nu conteaz? dac? ai chip cioplit sau nu, ci dac? ai pe cineva care s?-?i respecte numele ?i menirea anume pentru ceea ce e?ti.”

  Abia dup? ce Dike avu acel vis, Rophionii ?ncepur? a-?i construi ?i casele. Deciser? ?ns? s? nu le construiasc? foarte mari: doar atat cat s? ?ncap? doi adul?i ?i doi copii, c?ci cam ata?i urma?i aveau de obicei Rophionii. Desigur se mai ?ntalneau cazuri ?n care familiile erau mai numeroase: de trei sau patru copii. Erau ?ns? cazuri extrem de rare, iar pentru astfel de familii se rezervase un loc special, mai la periferia taberei. Nu se alese acel loc ?ns? pentru a-i izola sau a-i diferen?ia de ceilal?i, ci pentru c? anume acolo era loc mai mult ?i-?i puteau construi case mai spa?ioase.

  Dar totu?i… Rophionii nu respectar? ?ntru-totul a lor prim? decizie de-a construi tab?ra ?n forma florii de lotus. Ei doar construir? casele ?n jurul florii, dar cumva ?ntr-o linie ?n zig-zag, cu acoperi?urile perfect aliniate, formand un fel de ?ram?,” iar asta se datora ?i credin?ei lor c? astfel ??i p?strau uniunea ?i se puteau ?i ap?ra unii pe al?ii ?n caz de rele.

  Apoi, cand terminar? ?i construc?ia casei lor, deciser? c? totu?i ceva lipsea. De aceea deciser? s? perfec?ioneze acele mari cupole, tot din piatr? alb?, care erau pozi?ionate ?n patru puncte diferite ale taberei: Nord, Sud, Est ?i Vest. Acele cupole ?ns? n-aveau simboluri din trecutul ?i credin?a str?mo?ilor Rophionilor. De asemenea n-aveau nici reprezent?ri ale naturii. Aveau ?ns? pe ele simboluri ale magiei ?i puterii: focul (rug), apa (oglind?), aerul (cornul de van?toare) ?i p?mantul (sfera), sub diferse forme ?i reprezent?ri, a?a cum v?zuser? ei c? o putere magic? putea lua form?.

  ?i, chiar ?n fa?a acestor cupole, se puteau vedea cele patru pietre Vāyil. Acestea aveau forma unui cub. Doar c? fiecare din ele avea un alt simbol gravat pe fa?a de sus. Dar, chiar dac? aceste pietre erau considerate Poarta spre Mantuire ?i-ar fi trebuit s? aib? gravate pe ele simboluri precum Focul sau Apa care tot ?nseamn? purificare, pe fiecare dintre pietre se vedea totu?i gravat? cate o Balan??: I?appu (Moarte) - ?n partea de Vest, Vā?kkai (Via??) - ?n partea de Est, Nalla (Binele) - ?n Sud ?i Mōcamā?a (R?ul) - ?n partea Nordic?. ?i, reprezentarea acestor Balan?e pe Poarta Mantuirii, nu era decat credin?a limitat? a oamenilor c? Lumea e locul de b?t?lie dintre Bine ?i R?u ?i c? dup? fiecare b?t?lie lumea alege ?ncotro s? se ?ndrepte: spre Via?? sau Moarte.

  Dar nu se termina aici construc?ia Por?ii Mantuirii, c?ci Rophionii erau de p?rere c? este o reprezentare prea simpl?. De aceea de-o parte ?i de alta a fiec?rei pietre Vāyil se ridic? cate un altar purtand numele de Vi?mī? ce ?nsemna Galaxie. ?i, conform numelui, Vi?mī? erau 7 la num?r, c?ci singura piatr? care avu doar un singur altar construit, ?n partea stang?, fu cea a Mor?ii: I?appu. Astfel, considerand acele altare ca fiind des?var?irea, Rophionii le cl?dir? tot din ?apte pietre puse una peste alta ?i care ?ncepeau de la cea mai mare ?i terminau cu cea mai mic?.

  Astfel piatra de jos, care servea ?i de baz?, fiind din culoare alb?, era reprezentarea Aeonului: locul unde toate sufletele se nasc. Totodat? aceast? piatr? simboliza puritatea ?i inocen?a spre care tindeau to?i, c?ci anume acestea nu permiteau r?ului s? intre ?n sufletul unuia a?a cum credeau Rophionii.

  Cea de-a doua ?i cea de-a treia piatr? erau de culoare sur?, reprezentand p?mantul ?i fertilitatea lui, precum ?i cerul pe timp de furtun?. Astfel, culoarea sur? ?nsemna totodat? continuitate ?i ?ncerc?rile grele ale vie?ii, c?ci fiecare trece m?car o dat? ?n via?? prin momente de mare cump?n?.

  A patra piatr? care era de culoare neagr? era reprezentarea r?ului ?i a Magiei Negre sau misticismul. De aceea ?i fusese ea cl?tit? ?n apele raului ?i apoi poleit? cu smoal? ca s? dureze ?n timp. ?i, din cauza temerii lor imense c? Eris o s? coboare candva pe p?mant ?i-o s? le distrug? c?minul, ajunser? Rophionii s? numeasc? aceast? piatr? Mā?s?ar Kēlaksi sau simbolul ?nchisorii, cea care atr?gea ?n interiorul ei toate p?catele ?i relele ab?tute asupra tribului. Totodat? Rophionii considerau aceast? piatr? ca fiind ?i ochiul atotv?z?tor al lui Haos mereu a?intit asupra lui Eris ca s? n-o lase nicicand s? scape. ?n timp ?ns? fu numit? ?i Izvorul P?catelor, iar asta se ?ntampl? dup? plecarea lui Dike ?i a gemenilor din tab?r?, c?ci Rophionii ?ncepur? a crede c? R?ul ?i ?nconjura de pretutideni. De aceea ?i se organizau diverse rugi, ritualuri ?i evenimente menite s? nu permit? raului R?ului s?-?i ias? din matc?. Dar, tot ?n timp, acea piatr? c?p?t? ?i alte nume precum Piatra Viselor ?ntunecate ?i Piatra Maestrului, care era semnifica?ia formei de lup a lui Dike, singurul care avea sange de fiar?, dar care nicicand nu se transformase ?ntr-una.

  A cincea ?i-a ?asea piatr? erau de asemenea de culoare sur?. Simbolizau puterea ?i dreptatea ?i se considerau a fi poarta care duce spre mantuire dup? ce sufletul unuia era izb?vit de p?cate. Din aceast? cauz? aceste pietre erau adesea atinse de copii ?i fecioare, c?ci Rophionii ?ncepur? a crede c? anume puritatea lor d?dea putere acelor altare s?-i p?zeasc? de rele.

  R?manea astfel cea de-a ?aptea piatr? care era de asemenea de culoare alb?. Era simbolul Adev?rului ?i-a Reu?itei. Astfel, de planurile unuia se ?ncununau cu succes, trebuia numaidecat s? vin? ?i s? se ?nchine ?n fa?a Altarului Binelui (Nalla) ?i s? ating? anume acea piatr? alb?. Totodat? acea piatr? alb? era considerat? ?i Triumful Binelui asupra R?ului dup? ce se duser? toate luptele necesare ?i dup? ce Eroul Nalla trecuse prin cele ?ase cercuri de foc ale iadului. Astfel, triumfand, eroul Nalla ?ncununa succesele lumii ?i continuitatea.

  Din aceast? cauz? ?i deciser? lupii Rophion ca casa maestrului Dike s? fie mai sus decat toate. ?La loc de cinste” cum spuneau b?tranii. Astfel i se d?du lui Dike loc de cas? la periferia taberei. Dar, chiar ?i a?a, se afla cumva fa?? ?n fa?? cu Karuvil-ul, ridicat mult deasupra taberei, pe un fel de construc?ie din piatr? pe ?apte nivele. De aceea ?i era considerat ca fiind ?i un punct de observa?ie, c?ci un rege mereu trebuie s?-?i vegheze supu?ii ?i s?-i apere de rele.

  Dike ?ns?, de?i ar fi vrut s? tr?iasc? printre supu?ii s?i, le respect? totu?i decizia ?i accept? s?-?i construiasc? casa anume ?n locul din fa?a Karuvil-ului. ?i, cum el era deja v?duv, c?ci tab?ra Rophionilor se construi ?n acel loc dup? moartea Samandrei cand lupii considerar? necesar s?-?i g?seasc? un nou loc de cas? ?i astfel s? se protejeze de rele, Titanul nu se temea deloc s? doarm? cu u?a deschis?. De aceea ?i-?i construi casa cu fa?a spre Karuvil ?i nu cu spatele a?a cum f?cuser? majoritatea Rophionilor.

  De fapt casele lupilor n-aveau o singur? intrare, ci dou?, a?a ?ncat s? poat? vedea R?s?ritul, care se afla anume ?n partea ?n care se afla Karuvilul, ?i s? poat? admira ?i apusul acolo unde-?i considerau intrarea principal? ?n locuin?? ?i u?a care de altfel nu se ?nchidea aproape niciodat?. Cealalt? u?? ?ns?, cea dinspre Karuvil, era ?nchis? la apus, fiind astfel simbolul uniunii familiale ?i a necesit??ii de intimitate. De aceea, de u?a dinspre est era ?nchis?, Rophionii ?ncercau s? nu-i deranjeze pe st?panii casei decat ?n cazuri excep?ionale.

  Unul dintre acele cazuri excep?ionale era moartea cuiva, c?ci anume ?n acel moment u?a dinspre Vest era ?nchis?. ?i acea u?? era ?nchis? nu doar la familia ?n doliu, dar la to?i, c?ci Rophionii erau un popor unit ?i de unul suferea sufereau cu to?ii.

  ?i tot din cauza acelei fr??ii stranse dintre lupi ajunser? ei s?-?i foloseasc? puterea ?i construir? Bariera Ta?ai. Aceasta era transparent?, dar totu?i prin ea nu puteai trece, decat dac? lupii de straj? nu-?i foloseau puterea ca s? deschid? o mic? poart?. Nici chiar Rophionii nu puteau trece de capul lor prin ea ca s? se ?ntoarc? ?n tab?r?. La fel nu puteau ie?i singuri din tab?r? f?r? ?tirea santinelelor, care erau ?ntotdeauna ?apte, pozi?iona?i cumva ?n fa?a celor 7 altare Vi?mī?. De aceea ?i siguran?a taberei Rophionilor era una de invidiat, ceva ce-o f?cuse pe Inmar s?-i urasc?, c?ci nu putuse nicicand trece de acea barier? ?i-a face r?u Rophionilor cum ea mereu ??i dorise.

  Chiar ?i a?a, chiar dac? ?tia de puterea barierei, Inmar ?i vulpile ei ?ncercaser? odat? s? p?trund? pe ascuns ?n tab?r?. ?i se ?ntampl? asta cand nu v?zur? nicio santinel? la postul ei. Dar, chiar dac? i se p?ruse atunci ciudat, Inmar se l?s? totu?i ?n?elat? de instinct ?i se furi?? spre Barier? cu gand s? treac? de ea. Numai c?, ?n clipa ?n care vrur? s? sar? de gardul verde din liane ?i bambus, v?zur? cu stupoare cum acele liane se stranser? ?n jurul lor atat de tare de parc? ar fi vrut s? le rup? ?n buc??i. ?i abia atunci ?n?elese Inmar ?mecheria Rophionilor: aceia, sim?ind-o pe aproape, vrur? s-o ?nve?e minte. De aceea ordonar? santinelelor s?-?i p?r?seasc? postul ?i totodat? dezactivar? Bariera. De aceea ?i putur? Inmar ?i cele cateva vulpi, vreo 20 la num?r, care-o ?nso?eau, s? se urce pe acel gard.

  Dar, de?i se tot for?a s? scape, Inmar v?zu c? nu se putea mi?ca ?i pace. Ba mai mult: lianele ?ncepur? a se ?nf??ura pe tot corpul ei ?i nu doar la cing?toare. ?i se tot ?nf??urar? acele liane pan? ajunser? la glezne ?i la gat. Doar astfel ??i oprir? mi?carea, f?cand–o s? arate ca o mumie verde. Chiar ?i a?a continuau s? se strang? ?n jurul ei f?cand-o adesea s? icneasc?.

  Numai c? nu se termin? acolo uimirea lui Inmar ?i-a vulpilor. Ele v?zur? cum de prin toate cotloanele posibile ?i pe toate uli?ele satului Rophionilor, care era de fapt destul de mare, ?ncepur? a foi bursucii ca ?oarecii sau gandacii. De asta ?i se cutremur? Inmar cand ?i v?zu, c?ci ??i d?du seama c? acei bursuci erau de fapt ?cainii” satului. ?i, ?n?elegand c? sunetul ciudat scos de bursuci era de fapt semnalul dat lupilor c? cineva ?ncercase s? intre pe furi? ?n tab?r?, Inmar ?ncepu s? se zbat? atat de tare ?ncercand s? se elibereze. Dar… scap? dac? po?i!

  Astfel, dandu-?i seama c? de acolo nu scap? decat moart? ?i mai ales v?zand c? lianele se strangeau ?i mai mult ?n jurul ei cand se zb?tea de nu putea nici respira, Inmar se calm? pan? la urm?, ca ?i ?nso?itoarele ei, ?atarnand” la propriu deasupra acelui gard. Abia atunci ?l observ? ea pe Dike ?i pe ceilal?i ie?ind de prin case ?i apropiindu-se cu mic cu mare de locul unde erau ele. Dar, de?i-i vedea clar ?n timp ce se apropiau de ea, Inmar nu vedea uimirea ?i nici teama pe chipul lor, iar asta ?nsemna doar un lucru: ??tiau!” Marai ea dandu-?i seama de asta.

  ?Desigur c? ?tiam!” ?i r?spunse Dike, surazand. ?Sau ce-ai crezut: c?-i atat de u?or de nimerit ?n tab?r??”

  ?Nu, asta s? zicem c? mi-a fost primul gand cand am v?zut locul ?sta nep?zit.”

  ??i… ce totu?i sperai s? g?se?ti aici?” O ?ntreb? Titanul, ?ncruntandu-se ?n timp ce-o privea. ?Nu-mi zi c? sursa noastr? de putere.”

  ?Ba bine c? nu!” ?i r?spunse Inmar cu arogan??, chiar dac? min?ea, c?ci anume pentru asta ?i venise ea acolo. Dar… nu era s?-i recunoasc? ea asta Titanului: c? se l?sase prostit? de instincte. ?Doar… ni se f?cuse foame ?i mi-am zic c?… ah, cum ?i un sat de oameni la sigur g?sim pui. Iaca ?i-am s?rit gardul.”

  Explica?ia ei ?ns?, copil?reasc? de altfel ?i deloc credibil?, c?ci Rophionii erau siguri c? vulpile lui Inmar ?tiau unde anume era tab?ra lor, ?i f?cu pe lupi s? rad?. Ba chiar unii ?ncepur? a face glume deocheate pe seama ei, c?ci ?cum e posibil ca conduc?toarea vulpilor ro?ii s? fie atat de proast?? Chiar crede c? cu astfel de cuvinte ieftine ne cump?r??” Murmurau unii.

  ?Desigur c? nu-i proast?,” le spuse Dike, punand astfel cap?t rumorii. ?De asta ?i-i aici. Caut? ceva. Dar… ce anume totu?i cau?i, Inmar? Nu cred c? nemurirea.”

  ?Nemurirea? ?i? La ce-o s?-mi serveasc??”

  ??tiu ?i eu?! Poate c? la a avea mai mult timp pentru rele?” O tachin? el.

  Inmar rase, auzindu-l vorbind astfel. Era ?ns? un ras isteric al ei, menit s?-i ascund? adevarata inten?ie, c?ci ca atare ea venise acolo tocmai pentru a se asigura c? gandurile ei erau adev?rate, c?ci se ?ntampl? asta dup? ce ea o g?si pe Mayar ?n p?dure. ?i, v?zand-o c? ar?ta exact ca ?i copila Rophionilor, care abia-?i rec?p?tase chipul uman, vru s? vad? ce totu?i le lega pe cele dou?. Putea vedea asta ?ns? doar citindu-i soarta Samayei ?n ochi. Numai c?, cum copila nu prea putea fi g?sit? singur? ?n acele zile, decise s? p?trund? ?i ?n tab?r?. Gre?ise ?ns? ?i nimerise ?n capcan?.

  Dar avea de gand s? scape. Cu orice pre?. De aceea ?i-?i ?ndulci ?ntr-un tarziu vocea ?i-i spuse lui Dike: ??i… acum c? te-ai r?zbunat pentru a noastr? prostie, iar noi ne-am ?n?eles gre?eala, ce ceri la schimb ca s? ne eliberezi?”

  Dike ?ns? o privi chiora?, c?ci nu ?n?elegea totu?i ce punea ea la cale. ??i spuse ?ns? s? afle ce-i poate mintea lui Inmar. De aceea ?ntreb?: ??i totu?i, ce propui tu ?n schimbul libert??ii voastre?”

  ?n?elegand ?iretlicul Titanului, Inmar scra?ni din din?i. Chiar ?i a?a ??i spuse c? trebuie s? accepte acel pact de vor s? tr?iasc?, c?ci de nu d? ceva sigur la schimb atunci o s? sufere to?i mai mult. ?n special ?i era team? c? dac? mai r?man mult acolo Dike va putea citi ale ei ganduri sau ??i va da seama c? ea o avea ?n puterea ei pe copila Mayar, cea care-i sem?na leit Samayei. De aceea ?i spuse: ?ce zici de promisiunea ca vulpile s? nu-i mai atace nicicand pe Rophioni? Ba mai mult: promitem c? nicicand nu ne mai apropiem de tab?r?.”

  ?O propunere tentant?. Eu totu?i zic s? mai ad?ug?m ceva pactului,” spuse Dike cu hatrenie de data asta.

  ??nc? ceva? Ce anume?” ?uier? Inmar printre din?i, c?ci nu-i pl?cea targuiala Titanului.

  ?S? sta?i departe de noi chiar ?i de vede?i pe vreunul ?n p?dure. ?n special sta?i departe de copiii no?tri, Inmar. ?i, de-i vede?i pe vreunul colindand singur prin p?dure, trebuie s? v? ascunde?i de ei sau s? lua?i alt drum.”

  ?Nu ?i se pare c? e?ti lacom acum, Titane? S? ne ceri s? ne ascundem e deja prea mult,” aproape c? strig? Inmar. ?i era cu adev?rat furioas?, c?ci, de accepta, ?nsemna s? accepte ?i supunerea vulpilor ro?ii fa?? de Rophioni.

  ?Ba nu-i deloc l?comie,” spuse Dike cu voce sigur?. ?Mi se pare un pact cat se poate de rezonabil, c?ci Rophionii se angajeaz? s? fac? la fel: nicicand s? nu v? atace satul sau s? se apropie de el. De altfel, de-ai no?tri vor vedea puii vulpilor ro?ii sau vreuna singur?, iar noi vom fi mai mul?i, cei care vor ceda drumul ?i se vor da ?n l?turi vom fi noi. De aceea ?ntreb ?nc? odat?: accep?i sau nu acest pact, Inmar?”

  Trebui s? a?tepte ?ns? o vreme r?spunsul, c?ci Inmar, fiind prea furioas?, nu putea gandi liber. Dar, cand v?zu c? ?nso?itoarele ei scra?neau din din?i ?i abia respirau din cauza lianelor care se strangeau ?n jurul lor ?i mai mult ?n?elegand c? dac? t?r?g?neaz? Dike poate ad?uga altceva mult mai greu de acceptat la acel pact, ?uier? printre din?i: ?accept!”

  ?N-am auzit, Inmar!” Spuse Dike cu viclenie. ?Mai tare, te rog, c?ci mul?i de aici sunt b?trani ?i la cat de ?ncet ai spus-o la sigur n-au auzit. A?a c?… fii amabil? ?i…”

  ?Da, accept?m noi, accept?m!” Strig? Inmar dintr-o dat?. ?A?a c?… d?-ne drumul odat? ?i las?-ne s? plec?m!”

  ?Dac? insi?ti!” ?i spuse Dike surazand. Dup? care f?cu semn santinelelor care controlau de fapt lianele. ?i, cand aceia ??i folosir? puterea, lianele sl?bir? stransoarea, iar vulpile ?i Inmar fur? aruncate de partea celalalt? a gardului.

  If you stumble upon this narrative on Amazon, it's taken without the author's consent. Report it.

  Azvarlitura ceea ?ns? duru ca naiba. De aceea ?i ?uier? Inmar printre din?i ?n timp ce se ridica ?ndurerat? de jos: ?poate c? ?i-ai sc?pat de data asta, Titane, dar la sigur va veni vremea cand o s? cer?e?ti ?ndurare la picioarele mele.”

  Tres?ri ?ns? auzind vocea lui Dike ?n capul ei: ?n-ai decat s? visezi, Inmar, c?ci asta nicicand n-o s? se ?ntample.” Astfel ?n?elese c? de?i spusese ce spusese ea mai devreme doar ?n ?oapt?, locurile celea nu-i erau totu?i prietene, de aceea ?i auzea Dike tot ce spunea ea.

  De aceea ?i se ridic? ?n picioare ?i le spuse celorlalte vulpi care ?nc? se mai v?itau de durere: unele ?nc? a?ezate, altele deja ?n picioare ?plec?m! Acum!” Apoi ?ntoarse spatele gardului celuia de liane ?i se ?ndrept? cu pa?i repezi spre desi?uri, urmat? ?ndeaproape de vulpile ei. ?n gand ?ns? ?i roiau o mul?ime de ?ntreb?ri, precum acelea ?unde totu?i e fiica Rophionilor? De ce n-am v?zut-o adineauri ?n mul?ime? La fel nu l-am v?zut pe feciorul lui Dike. S?-i fi ascuns undeva?” Dar, deg?sind r?spuns la niciuna dintre acele ?ntreb?ri, nu-i r?mase decat s? se ?ntoarc? ?n satul ei, acolo unde avea de gand s? afle, pe cat posibil, r?spuns la toate.

  ***

  ?Mi-a fost atat de dor de cas?,” murmur? Dike, urcand ?ncet treptele casei sale. ?i, ?n timp ce urca una cate una acele trepte de piatr?, Dike privea ?n jur la acele liane crescute dup? cum le dusese capul atat pe marginea sc?rilor, cat ?i pe acoperi?ul casei sau printre copacii care cre?teau pe al?turi. De aceea ?i zambi Titanul, v?zand iste?imea acelor liane, care-?i g?siser? culcu? acolo unde te-ai fi a?teptat mai pu?in.

  Dar, cand ajunse ?n fa?a casei, ?n fa?a acelei u?i de bambus ce-l a?tepta deschis?, Dike deveni dintr-o dat? serios. ?i, inspirand adanc parfumul acelui loc numit ?acas?,” ?nchise ochii ?i a?tept?. Dintr-o dat? ?ns? tres?ri auzind vocea Samandrei ?a?i sosit? Ce bine, c?ci e deja apusul ?i m? ?ngrijoram.” Dar, cand deschise iar ochii, Dike n-o v?zu ?n fa?a u?ii a?a cum ?i a?tepta de fiecare dat? cand erau pleca?i. Doar u?a aceea deschis? ?i ?ntunericul unei case goale se pare c?-l a?tepta acolo. De aceea ?i i se umezir? ochii, c?ci ar fi vrut s?-?i vad? totu?i so?ia iubit? acolo.

  Numai c?, v?zand c? stand locului n-o s? schimbe nimic, Dike intr? ?n sfar?it ?n cas?. Acolo ?ns? nimic nu se schimbase: acelea?i trei hamacuri st?teau atarnate ?n locuri diferite ale singurei camere ?i nimic mai mult, c?ci lupii Rophion nu erau solitari dup? cum am mai spus, ci mereu ?n grup. De aceea ?i nu ?ineau prea multe pe lang? cas?. Doar hamacele ?n care dormeau ?i cam atat, c?ci ?n rest, cele trebuincioase preg?tirii alimentelor ?i tot restul se aflau la marea ?buc?t?rie" care se afla ?ntr-o poian? mai la sud de case. Anume acolo ?i treb?luiau adesea gospodinele, preg?tind pranzul sau cina sau pur ?i simplu se adunau la sfat, fiecare cu ce avea de lucru: care ?mpletea ceva din nuele, care cosea ceva, care pur ?i simplu ?inea de urat celorlalte. Chiar ?i a?a era mare veselie printre ele.

  ?i nu doar gospodinele se adunau ?n acea poian?, dar ?i copiii sau so?ii, fra?ii sau ta?ii lor, c?ci atunci cand nu mergeau la vanat sau prin alte p?r?i s? dea la schimb ceva ?mpletit din nuiele de ei, c?ci erau me?teri mari Rophionii la ?mpletit hamace sau co?uri de c?rat ?i alte dr?covenii, b?rba?ii obi?nuiau s? stea pe lang? so?ii, c?ci le era ?i lor mai vesel astfel.

  Copiii ?n schimb, de se plictiseau de barfele ?i glumele adul?ilor, ?ncepeau a fugi de capul lor prin sat, pe acele str?du?e ?nguste, dar totu?i curate, c?ci Rophionii nu iubeau defel murd?ria. Tocmai de aceea ?i nu prea ?ineau lucruri pe lang? case ?i g?titul ?i tot restul ?l f?ceau ?n poain?, ca prispa casei lor s? fie mereu liber? pentru dormit pe timp de var? sau pur ?i simplu de stat pe ea ?i admirat apusul, c?ci erau ei la fel mari vis?tori ?i totodat? iubitori de singur?tate atunci cand punea melancolia st?panire pe ei.

  De aceea ?i erau considera?i un popor pa?nic ?i iubitor, pentru c? nu iubeau s? se lupte cu nimeni pentru nimic. Ba chiar ??i aleser? loc de tab?r? tot ?ntr-un loc ferit ca s? nu fie atra?i de al?ii ?n probleme. ?i, de se nimereau vreodat? ?n bucluc, cu sau f?r? voia lor, solu?ionau problema ceea cu ?n?elepciune, a?a cum obi?nuia s? fac? Dike, c?ci anume astfel el ?i ?nv??ase ?i pe str?mo?ii Rophionilor s? fac?: s? fie pa?nici ?i acolo unde se poate de evitat s? tai cu sabia mai bine s? rezolvi cu flori ?i vorbe bune.

  Dar visarea ceea ?i singur?tatea ??i avea ea limitele ei. De aceea ?i se duceau cu mic cu mare ?n poain? de se auzea acolo veselie mare, cantec ?i voie bun?. ?i acolo, a?eza?i pe trunchiuri c?zute, pe buturugi, mu?chi moale sau pur ?i simplu pe p?mant cand era vreme destul de cald?, fie se dedicau din plin acelei veselii, fie pur ?i simplu permiteau naturii s?-i r?sfe?e a?a cum numai ea ?tia s-o fac?. ?i aveau ?i de ce s?-?i permit? luxul de-a fi lini?ti?i, c?ci era mereu cineva de straj? la acele ?apte puncte de observa?ie ?i, de s-ar fi ?ntamplat ceva, ar fi dat ei alarma ?i atunci Rophionii s-ar fi ridicat tot de la mic la mare ?i-ar fi s?rit ?n ajutorul o?tenilor lor doar ca s?-?i men?in? casele ?i familiile ?n siguran?? ?i s? nu permit? intru?ilor s?-?i bage nasul pe teritoriul lor.

  ***

  Sfor?ind de se cutremura ?i p?mantul pe care dormea, Calmac se ?ntoarse brusc pe-o parte. ?i, sc?rpinandu-?i corpul b??icat, c?ci Izkina ?i g?sise loc de ?odihn?” anume printre urzici, bolmoji un ??i totu?i e bine,” dup? care-?i continu? nestingherit somnul.

  Avea de altfel ?i de ce s? nu-?i bat? capul, c?ci somnul era pentru Calmac ca un balsam pentru suflet, iar laba ceea, primit? din tot sufletul de la Yamu, fu ca un somnifer de lung? durat?, c?ci era deja noapte, da Calmac a?a ?i nu se trezea. Probabil de aceea ?i-l privi o?teanul care se afla nu departe de el pe sub sprancene, c?ci acela s?rmanul nu putea ?n?elege defel cum putea ghoulul dormi atat de bine pe urzici. Numai c?, cand se crucea el mai tare, tres?ri, auzindu-l pe Calmac ?uierand printre din?i un ?s? te ia naiba!” dar continu? adormit, c?ci era ghoulul din cei care continuu c?utau galceav?. Mai nou se pare c-o c?uta ?i ?n somn.

  Spaima o?teanului ?ns? nu dur? mult, c?ci, auzindu-l pe Calmac iar sforaind, se scuip? ?n san ?i mul?umi cerului c? m?car cu el nu fu nevoie s?-?i bat? capul. Dar, cand privi mai cu aten?ie la Calmac, mai bine zis la pielea ghoului l?sat? la vedere cand acesta se ?ntoarse ?i, sc?rpinandu-se, ??i ridic? haina, chicoti, c?ci vedea atat de clar cum b??icile celea, cauzate de urzic?, se ridicau una cate una ca ciupercile dup? ploaie.

  Numai c? chicotitul acelui o?tean ?l f?cu pe cel din dreapta sa s?-l priveasc?. Dar, ne?n?elegand motivul pentru care radea acela, ?l ?ntreb? telepatic ce-i cu el, iar acela, ?nc? razand pe ?nfundate, ?i r?spunse tot telepatic: ?Ne??ils!” ce ?n limba antic? a Rophionilor ?i pe care aproape to?i o ?tiau ?nsemna urzici. Dar nu doar cel?lalt o?tean auzi r?spunsul, ci to?i ?apte care st?teau de straj?. De aceea ?i ?ncepur? to?i a rade pe ?nfundate.

  Chicotitul lor ?ns? nu trecu neobservat, c?ci era neobi?nuit? atata veselie la cei de straj?. De aceea ?i se apropie Dike de ei ?ntr-un final, c?ci anume el ?i observase ?n timp ce cerceta ?mprejurimile. ?i, fiind deja lang? o?teanul din stanga lui Calmac, ?l ?ntreb? telepatic ce se ?ntampl?. Iar acela, abia ab?inandu-se s? nu rad? ?n hohote cand o b??ic? cat o nuc? ap?ru pe varful nasului ghoulului, ?i ar?t? ?i lui Dike urzicile.

  De asta ?i se plesni Dike cu palma peste frunte, c?ci ?n?elese totu?i cui i se datora ?iretlicul. De aceea ?i privi ?ncruntandu-se spre Izkina care se afla nu departe de el. Iar acela, v?zandu-l pe Dike privindu-l ?i ?n?elegand care-i treaba, doar ridic? din umeri semn c? habar n-are cine ?i-a b?tut joc de Calmac, dup? care continu? a ?nfuleca o bucat? de iepure copt, chiar dac? f?r? prea mare poft?.

  ?S? ?n?eleg c? cineva a f?cut o glum? bun?,” auzi Dike vocea lui Arion din dreapta. ?i, privind ?ntr-acolo, ?l v?zu stand lang? trunchiul unui copac secular, a?ezat chiar pe p?mant, cu ochii ?nchi?i, p?rand s? se bucure din plin de acea atmosfer?. ?i avea Arion de ce s? se bucure, c?ci ?n stanga lui, pe lang? focul cel mare unde de altfel se parp?lea un mistre?, se jucau copiii, iar din cauza asta era un mare t?r?boi. Apoi se auzeau ?i nevestele guralive care se ocupau de cin?, precum ?i glumele b?rba?ilor care nu prea atr?geau aten?ie la ceea ce se ?ntampla ?n jur. Dar, sim?ind privirea lui Dike a?intit? asupra sa, Arion privi la Titan surazand: ?doar bucur?-te de cas?, maestre Dike, c?ci e bine cand se termin? cu bine.”

  ??tii la fel de bine ca ?i mine c? nu-i totul terminat.”

  ?Dar, pe moment, suntem ?n siguran??. Pentru mine asta e tot ce conteaz?.”

  ?Poate ?i ai dreptate. Dar totu?i: nu pot sc?pa de nelini?tea asta ce-o simt ?n piept.”

  ?Nelini?te?” ?ntreb? Arion, confuz. Dup? aceea se ridic? ?n picioare ?i se apropie de Dike. ?Ce fel de nelini?te?”

  ?Doar ceva ce simt ?i nu pot explica defel, Arion. ?i simt asta de cand am intrat ?n p?dure. De parc? ceva r?u se apropie de noi.”

  ??i ai de ce te teme, maestre. Sau poate-i doar ?ndoiala dac? ai f?cut bine ?ntorcandu-te acas? cand r?ul ne pande?te de pretutindeni.”

  ?Ba nu, Arion. La sigur nu-i ?ndoial?, ci nelini?te, c?ci atunci cand eu, Lodur ?i Gaea am mers s? cercet?m drumul de-i sigur, ne-am ?ntalnit cu Melise.”

  ?Nimfa care are grij? de Valea T?cerii?”

  Dike-l privi mirat. ??tii de ea?”

  ?Doar din auzite. ?i… am aflat ?ntampl?tor ?n timp ce colindam peste satele oamenilor. Dar, de?i am auzit de Valea T?cerii n-am ?tiut c?-i atat de aproape ca acea nimf? s?-?i ias? ?n cale de cum te-ai ?ntors acas?.”

  Titanul surase de data asta. ??i ai dreptate. Valea e chiar lang? p?dure. Dar ce m? mir? e c? n-ai ?tiut c?-i aici, c?ci toat? lumea ?tie despre Valea T?cerii.”

  ?Ei bine, nu chiar toat? lumea. Iaca eu sunt exemplu viu. De altfel, cred c? dac? n-am auzit de ea e pentru c? n-are o istorie important?.”

  ??i acum te ?n?eli, Arion, c?ci nu degeaba a fost numit? Valea T?cerii. De fapt numele ei n-are nimic de-a face cu a ei apari?ie, ci cu vr?jitoarea Villō, singura nimf?-salcie care a existat vreodat? ?n aceast? p?dure de stejari.”

  Fu randul lui Arion s?-l priveasc? crucit pe Titan: ?care nimf?-salcie ?ntr-o p?dure de stejari?”

  ?Ba este,” spuse Dike razand. Dup? care, v?zand c? rasul s?u ?l f?cu pe Calmac s? se mi?te nervos, ?i f?cu semn cu capul lui Arion s?-l urmeze, iar o?tenilor s? fie aten?i. Dup? aceea, mergand pe lang? acele bolte unde se aflau ?i altarele ca s? poat? vorbi ?n lini?te, ??i continu? povestea: ?Salcia Villō de fapt exist? ?i acum, undeva la sud-est de tab?r?. Anume acolo se afl? R?ul de Cristal. ?i, cum salciile pur ?i simplu ador? s?-?i oglindeasc? chipul ?n ape, iaca ?i Villō ?i-a ales loc bun pentru odihn?.”

  ?Dar totu?i, nu pot ?n?eleg ce leg?tur? are acea vr?jitoare Villō ?i acea vale a t?cerii.”

  ?E din cauza visului.”

  ?Visului? Care vis?”

  ?Dac? sincer nici eu nu ?tiu exact care. Doar c? are o poveste lung?. Acuma, revenind la ?ngrijorarea mea: are cumva leg?tur? cu nimfa Melise. Anume ea mi-a vorbit despre acela?i lucru - c? vede adesea umbre deasupra p?durii, umbre de fum, iar asta e ceva al naibii de ciudat ?i ce nu s-a mai ?ntamplat nicicand mai ?nainte.”

  ??i n-o fi din cauza c? iar s-a ?nfruptat din floarea ceea ciudat?, halucinant?, numit? Api? (opiu)?” Spuse Fenrir pe un ton glume?, apropiindu-se de ei ?i punandu-le cate un bra? pe umeri. ?Vorbe?te astfel doar cand trece pe lang? acea floare, c?ci… de fiecare dat? are vedenii.” ?i, pentru astfel de cuvinte ?ndr?zne?e, tan?rul lup primi un bobarnac ?n frunte de la taic?-su. ?Asta pentru ce?” ?ntreb? el ?afnos.

  ?Pentru c? ?i-i a glumi cand al?ii sunt preocupa?i. ?i ce ?ine de acea floare Api?… ?tii prea bine c? Melise nu o ador?. Cel care mai degrab? ador? s? fie prin preajma ei e?ti tu. Sau… ar trebui s? le spun ?i celorlal?i cum ai descoperit-o prima dat? cand aveai 5 ani?”

  ?Nu-i nevoie,” spuse Fenrir, f?cand mutre-mutre. ?Mai bine ne-ai spune despre a ta preocupare, sun? mai interesant,” spuse el pe un ton mai vesel de data asta. ??i… ?n leg?tur? cu cele v?zute de Melise… ce form? au fantomele celea ce colind? bolta p?durii noastre?”

  ?Iaca asta n-am mai ?ntrebat-o. Dar po?i trage tu o fug? ?i ?ntreba, de n-ai altceva mai bun de f?cut,” ?l ?n?ep? Dike. ?Acum, s? fim totu?i mai serio?i: cred c? acele umbre au totu?i leg?tur? cu Mannar sau cu acea pas?re demonic?, Tarther, care-i adormit? ?n adancurile acestui loc.”

  ?Nu ?tiu cat e ea de adormit?, dar… mi se pare c?-i trezit? demult,” spuse Arion ?afnos. ?Mi-a povestit Samaya c? ?i-a pierdut vocea cand a v?zut-o ?n P?durea Tenebre.”

  ?Acela nu era Tarther, ci Parca,” auzir? ei vocea lui Yellen ?n spatele lor, fapt ce-i f?cu pe to?i trei s? tresar?, de?i crezuser? c? pot sim?i totul ?n jur. ?De altfel am v?zut-o pe b?g?cioasa ceea azi ?n p?dure, nu departe de raul P?catelor. ?i spiona acolo pe Samaya ?i Nathaniel.”

  ?Iar noi de ce afl?m despre asta abia acum?” ?ntreb? Fenrir, ?ncruntandu-se.

  ?Pentru c? pe moment n-are nimic diabolic ?n minte. Oricum, aveam de gand s? v? spun azi cum se ivea ocazia ?i iaca c? v-am spus. ?i… ea pare s? caute ceva.”

  ?S? caute? Ce anume?” ?ntreb? Arion.

  ?Asta deja n-o mai ?tiu, c?ci nu i-am putut citi gandurile. Totu?i nu cred c?-i dup? Mannar acela, c?ci n-am v?zut-o pe copia Samayei cu ea.”

  ?Copia Samayei? Vrei s? spui c? ?tii cum arat? Mayar?” ?ntreb? Dike mirat.

  ?A?a e. De altfel am v?zut-o cand eu ?i Samaya am mers s? vedem unde-s Yātrīkarele, cand au trecut prin fa?a grotei Siarului. Dar… ce m? preocup? pe mine e c? Mayar nu-i cu Parca. Asta poate ?nsemna un singur lucru.”

  ?C? Mayar caut? s?-l elibereze pe Mannar,” murmur? Fenrir.

  ?Cel mai probabil c? da. Numai c?… am impresia c? acea Mayar a schimbat iar taberele,” spuse Yellen.

  ?De crezi asta?”

  ?Pentru c?, Maestre Dike, am ?ndr?znit s-o urm?resc o vreme pe Parca ?i bolmojea mereu ceva de genul - ?mereu cand apari tu ?n calea mea ?mi merg toate de-a-ndoaselea. Firar tu de Via?? s? fii!”

  ?Via???!” Se mir? Arion. ?Asta ?nseamn? c?…?”

  ?A?a e, Arion. Se pare c? Vā?kkai e ?i ea aici. Dar ?ntrebarea mea e totu?i: cu ce scop? C?ci dac? e adev?rat ce i-a spus Sephir lui Boor, Vā?kkai ascunde multe lucruri de noi ?i pare s?-?i doreasc? de fapt acest r?zboi ?i nu s?-l ?mpiedice.”

  ?Ei, tat?, asta ar fi prea mult.”

  ?Crezi, Fenrir? Mie mi se pare c? anume asta ?i caut?. De aceea: niciun cuvant despre asta celorlal?i. ?n special Samayei, c?ci ea mereu a crezut c? Vā?kkai e doar de partea Binelui. De afl? c? pare s? vrea acest r?zboi, ce ar ?nsemna a ei moarte, a?a cum am v?zut ?n acele viziuni ar?tate mie de Gaea, atunci a mea copil? ??i poate pierde pe veci echilibrul sufletesc, iar asta e ceva ce chiar n-avem nevoie ?nainte de marea b?t?lie.”

  Spunand aceste cuvinte, Dike oft?. Apoi le ?ntoarse spatele celorlal?i, care tot t?ceau, ?i se ?ndrept? spre foc, acolo unde Rophionii ?i Siarii ?ncepur? s? cante o melodie vesel?: ceva despre dragoste, vise, vr?ji ?i tot felul de dr?covenii.

  ***

  ?Iar??i Tarther!” Murmur? Samaya, mi?candu-se ?n somn ?n al ei hamac, care se mi?c? ?i el odat? cu dansa.

  Bestla, care dormea ?n hamacul de al?turi, doar se foi pu?in, ca mai apoi s?-i ?ntoarc? spatele Samayei ?i s?-?i continue somnul. Totu?i, ceva p?rea c-o gadil? dup? ureche, iar asta o f?cea s?-?i scarpine ?ntr-una pielea de se ?nro?ise pe alocuri. ?i… ceea ce sim?ea Bestla pe piele nu erau degetele cuiva sau vreun fir de iarb? pe care cineva-l folosea ca s? deranjeze somnul fetei, ci un fel de varfuri de frunze lungi, sub?iri ?i lipicioare care i se lipeau parc? de piele.

  ??nceteaz?!” Bomb?ni Bestla la un moment dat, mi?cand brusc mana prin aer de parc? ar fi vrut s? alunge vreo fantom? ceva. Dar… acea sacaial? cu atinsul nu ?nceta ?i pace. De aceea, scoas? din s?rite ?ntr-un final, se ridic? ?n picioare ?i, de?i se vedea destul de bine ?n jur, form? ?n man? a ei vestit? form? gelatinoas?, care lu? forma unei f?clii ?n acel moment, iar tor?a p?ru c? se ?aprinse” ?ntr-o lumin? albastr?.

  Privind ?n jur ?ns? Bestla nu v?zu nimic ciudat. Totu?i era sigur? c? nu i se n?z?rise ?i acele gadilituri pe piele erau reale. De altfel ?nc? mai sim?ea acele pi?c?turi ?i de aceea ??i ducea mana din cand ?n cand la grumaz ?i ?i-l sc?rpina. Apoi, v?zand c? totu?i nu-i nimeni acolo, murmur?: ?Hm, al naibii de ciudat! S? fie din cauza c?-i locul nou sau…? Ei, am dormit noi ?n locuri noi ?n ultimul an aproape ?n fiecare zi. De asta nu cred s? fie din aceast? cauz?. Totu?i simt c? cineva ?ine mor?i? s?-mi deranjeze somnul. Dar… ce s? fie oare? S-o ?ntreb pe Samaya?”

  De aceea ?i-?i ridic? un pic mai sus capul ?i privi spre hamacul Samayei, luminand locul cu a ei tor??. Dar… v?zand c? Samaya dormea strans, sau cel pu?in a?a i se p?ruse Bestlei ?n acea clip?, decise s? se lase p?guba?? ?i se ?ntinse pe spate. Tor?a ?ns? n-o stinse, ci o l?s? s? pluteasc? ?n aer, convis? fiind ?s? prind?” astfel intrusul care-o deranja de se va ivi iar??i. Numai c? ??i d?du seama cat de curand c?-?i alungase somnul, pe cand ea-?i dorise foarte mult s? doarm?, iar asta o f?cu s?-?i ?ncruci?eze bra?ele pe piept ?i s? strambe din nas: ?minunat! Acum st? ?i p?ze?te mu?te, Bestla. Eh, dac? pun eu laba pe intrusul cela, jur c?-l jupoi de piele sau de blan?!” ?uier? ea ?ntr-un final printre din?i.

  Numai c? tres?ri cand ceva se mi?c? pe perete. De aceea ?i privi atent ?ntr-acolo. Astfel ?i fu dat s? vad? o umbr? dansand pe peretele din bambus al colibei. Dar, de?i era ridicat? ?n capul oaselor, nu vedea prea bine ce fel de umbr? s? fie aceea. Din aceast? cauz? ?i-?i trimise apoi tor?a albastr? mai spre mijlocul camerei. Chiar ?i a?a nu z?ri nimic ?n camer?. Dar umbra ceea continua s? se contureze pe perete. De aceea ?i bomb?ni ea: ?ce dracu tot v?d eu? Ba licurici, ba umbre. Mai lipsesc fantomele, c?ci…,” t?cu ?ns? ?i se ridic? ?n genere pe ?ezute ?n hamac ?n clipa ?n care prin camer? ?ntr-adev?r ?ncepur? a se vedea licurici. ?Asta da dr?covenie.”

  Dar, dup? ce ?nchise ochii ?i ?i-i frec? bine, cand ?i redeschise v?zu c? umbra era tot acolo, pe perete. Avea ?ns? o form? clar?: cea a unui copac. I se p?ru totu?i Bestlei neobi?nuit. Sau cel pu?in nu mai v?zuse ea un astfel de copac pan? atunci: cu crengi lungi, sub?iri ?i flexibile, cu frunze sub?iri ?i lunguie?e ce p?reau mici liane ?i i se p?ru chiar la un moment dat c? z?ri lic?rirea apelor sub acel copac. De aceea ?i se aplec? mult ?n fa?? s? vad? dac?-i ap? aceea totu?i sau nu. Numai c? ?n loc de ap? atinse podeaua cand hamacul se ?ntoarse brusc spre stanga ?i-o arunc? de pe el.

  Astfel, scra?nind din din?i ?i sc?rpinandu-?i fundul care-o durea ca naiba, c?ci s? ating? podeaua ceea de lemn nu fu ceva suav, Bestla bomb?ni un ?al naibii hamac ce mu?c?.” Dup? care se ridic? ?n picioare. ?i, ?nc? furioas?, se apropie de perete s? vad? ce-i cu imaginea ceea n?stru?nic?. Astfel, fiind foarte aproape de peretele opus u?ii de la intrare care era deschis?, Bestla v?zu c? ?ntr-adev?r era o ap? sub acel copac. ?Pare s? fie un rau,” murmur? ea dup? o vreme. ?Exact ca ?n cazul lui Goyan, c?ci pe panza lui tot ap?reau imagini. Acelea ?ns? erau amintirile neamului lui. Astea ?ns? la sigur nu-s ale mele sau ale Samayei. Sau… faptul c? am acelea?i vedenii are leg?tur? cu faptul c-a murit dracul cela de mana mea?”

  Se arunc? ?ns? dintr-o dat? la podea cand auzi atat de clar strig?tul infernal al unei p?s?ri. Astfel, stand deja ?n patru labe, privi cu aten?ie spre u?? ?i v?zu o imens? pas?re neagr? chiar pe deasupra caselor satului ?i ?ndreptandu-se direct spre casa lui Dike. ?i, de fric?, Bestla se gr?bi cum putu spre u?? cu gand s-o ?nchid?. Numai c? cand mai r?maser? vreo doi pa?i pan? la u??, Bestla se lipi cu totul de podea, c?ci pas?rea ceea trecu exact pe deasupra ei. Dar, faptul c? ea nu sim?i curen?i de aer cum ar fi trebuit s? simt? cand o astfel de pas?re trecea pe deasupra cuiva, Bestla ?ntoarse capul ?i se uit? ?n stanga. Astfel ?i fu dat s? vad? acea pas?re mare trecand pe deasupra acelui copac reflectat pe perete. Apoi, rotindu-se de vreo cateva ori pe deasupra copacului, acea pas?re se ?ntoarse, trecu iar pe deasupra Bestlei, care de data asta nu se mai feri, c?ci ??i d?du seama c? n-o s-o r?neasc?, ?i apoi fata petrecu pas?rea ceea cu privirea ?n timp ce zbura iar pe deasupra satului.

  Se ?ntoarse ?ns? brusc spre Samaya cand aceasta gemu. Apoi auzi murmurele tinerei lupoaice atat de clar: ?Tarther! Tarther! Nu!” ?i, v?zand c? Samaya practic n-avea aer ?n timp ce murmura numele acelei p?s?ri, Bestla se apropie de ea ?i, ?n?f?cand-o de bra?e, ?ncepu s-o scuture ca s-o trezeasc?. V?zand ?ns? c? nu-i reu?e?te chiar ?i strig?:

  ?Samaya, treze?te-te! Nu-i decat un vis!” Asta ?ns? n-o trezi pe Samaya. Din contr?: ea ?ncepu s? se agite ?i mai mult, ceva ce-o f?cu pe Bestla s? se cruceasc?. Dar, cand ?n sfar?it z?ri cubul folosit pentru reflec?ii ?n mana Samayei, ?n?elese ce se petrecea: ?memorii! Dar… ale cui, c?ci sunt sigur? c? nu ale ei. Atunci? Cine s? fie cel cu memoriile? S? fie doar vise?”

  R?spuns ?ns? la toate acele ?ntreb?ri n-avea cine-i da decat ea. De aceea ?i f?cu Bestla f?clia ceea albastr?, care continua s? pluteasc? ?n mijlocul camerei, s? revin? la ea. Apoi, strangand gelatina ceea ?n man?, o transform? ?ntr-un mic? sfer? de cristal. ?i, apucand-o cu ambele maini, o f?cu s? creasc? pan? avu m?rimea unei mingi de volei. Abia atunci o l?s? s? pluteasc? iar liber?. Astfel, avand libertatea s? se mi?te, sfera ceea se duse spre Samaya ?i mai apoi se opri ?n dreptul cubului, ?absorbindu-l” ?n interiorul ei.

  Numai c?, ?n clipa ?n care cubul disp?ru din mana Samayei, aceasta se ridic? pe ?ezute. Nu se trezise ?ns?: doar atinse sfera cu ambele palme ?i ?ncepu apoi s? reflecte pe perete tot ceea ce vedea ?n vis. Astfel Bestla v?zu o imens? salcie lang? un par?ia? se str?lucea puternic ?n lumina soarelui de parc? apa sa era f?cut? din cristale. Dar ce fu ciudat fu c? acel mal nu era acoperit de iarb? verde, ci de un fel de pene de pas?re, sure, care fo?neau u?or sub picioarele goale ale Samayei care se ?ndrepta spre salcie ?n acele clipe.

  La un moment dat ?ns?, acea Samaya din vis, se opri la ca?iva metri de salcie. ?i, deschizand ochii, ?ntreb?: ?unde-s?” Apoi ??i atinse brusc gatul cu ambele palme de parc? ceva ar fi strans-o de gat. Dar, chiar dac? buzele ei nu rosteau cuvinte, vocea ei se auzea totu?i atat de clar. ?Ce-i aici? De ce-s aici? De ce simt c? iar n-am aer ca atunci cand l-am v?zut pe Tarther ?n p?durea Tenebre? ?i… de ce-l simt aici? De ce?”

  Lini?tea ?ns? se l?s? repede dup? asta, ceea ce-o f?cu pe acea Samaya s? se cutremure ?i mai mult. Apoi, cu groaz?, privi spre salcie, cand auzi vocea unei femei: ?pentru c? acel Tarther ??i ?nghite ?i totodat? alimenteaz? fricile.”

  ?Fricile? Dar… de ce? ?i… cine e?ti tu?”

  ?Eu? Mi se spune Villō. Am fost candva o nimf? de ap?. Dar… m-a blestemat Soarta ?i am fost condamnat? s? tr?iesc astfel o eternitate.”

  ?Sub forma unui copac? Ceva ciudat!”

  ?Dar totu?i ceva ce ai mai v?zut mai ?nainte,” ?i r?spunse Villō calm. ??i… nu-s un copac obi?nuit. Sunt o specie de salcie. Una magic?, care poate absorbi amintiri ?i imagini la fel ca ?i tine.”

  ?E?ti tot Jar?”

  ?Jar? Cine-i ?sta?”

  ?Spiritul care tr?ie?te ?n mine ?i cel care absoarbe amintiri, ca s? le reflecte apoi ?n imagini.”

  ?Aaa, nu totu?i. Nu-s acel Jar. Dar am totu?i acest dar. La fel cum ?l ai ?i tu. ?i, din cate ?mi dau seama, tot nu e?ti acel Jar.”

  ?A?a e, c?ci de?i noi am crezut ini?ial c?-s a lui form? uman? pe p?mant, am aflat apoi c? el doar s-a ascuns ?n mine ?i c? fiecare ??i are rolul s?u pe acest p?mant.”

  Villō surase, iar asta se auzi ?n jur precum clinchet de clopo?ei: ??i cat? dreptate are. Dar… nu de asta te-am chemat aici.”

  ?Nu? Atunci?”

  ?S? te previn.”

  ?De ce?”

  ?De trezirea acelei p?s?ri diabolice de care tu te temi atat de mult. Cea cu numele Tarther.”

  Auzind numele p?s?rii diabolice, Samaya se cutremur? din cap pan?-n picioare. Apoi murmur? iar??i cu voce gatuit?: ?e… e trezit? deja!”

  ?Ba nu. Acea pas?re v?zut? atunci de tine nu-i Tarther, ci o proast? copie a ei, c?ci Parca a decis atunci s? ?n?ele lumea ?i-a luat acea form?. Numai c?… v?d totu?i c? i-a reu?it, c?ci tu cel pu?in ai crezut c?-i Tarther.”

  ?Da, dar… nu ?n?eleg ce ca?tig? Parca luand forma acelei p?s?ri. S? m? sperie?”

  ?Ba nu, Samaya. Parca nu era dup? tine atunci, ci dup? cea numit? Yellen. F?ptura Yātrīkar cu trup ?i suflet uman.”

  ?Cu trup ?i suflet uman?” Se mir? Samaya.

  ?A?a e, c?ci Yellen n-a fost transformat? ?n Yātrīkar, cand cea numit? Karina s-a ascuns de Yātrīkare ?n interiorul copilei. Acea fiin?? s-a n?scut fiind deja o Yātrīkar. E de fapt re?ncarnarea uneia dintre cele mai puternice conduc?toare care a condus de fapt acest trib. ?i… cea cu cele mai multe p?cate pe suflet.”

  ?Dar… Villō, cum e posibil a?a ceva? Din cate ?tiu toate Fecioarele Yātrīkar au fost trimise dup? moarte la Poarta Purgatoriului s? a?tepte. De aceea ele n-aveau ?ansa s? renasc? din oameni.”

  ?Ba te ?n?eli, copila mea, c?ci nu toate Yātrīkarele au pierit atunci. ?ase din ele au sc?pat de acel m?cel, abandonandu-?i suratele. Apoi s-au ascuns timp de secole ?n p?durile Nordice ale lumii, acele p?duri numite de conifere, s?lb?ticindu-se ?i devenind asemenea fiarelor doar pentru a-?i putea pierde urma, ca nu fi nimicite pan? la urm?.”

  ??i… ce s-a ?ntamplat cu ele pan? la urm?? Au pierit toate pan? la ultima?”

  ?Ba nu. Toate ?ase au supravie?uit ?i s-au ascuns printre oameni, dand na?tere la urma?i mai apoi. Dar… de?i setea de-a ucide le ardea pe din?untru, niciuna din ele nu ?i-a tr?dat votul dat ?nainte de-a se ascunde printre oameni: acela de-a nu mai ucide nicicand ?i-a schimba soarta poporului lor, c?ci ele au avut o premoni?ie ?nainte de acea zi cand a lor popor a fost atacat. ?i, ?n acel vis, au v?zut c? vor supravie?ui doar dac? ?nceteaz? a face r?u altora. Numai c? n-au avut timp s? le spun? ?i celorlalte despre asta. ?i, ?n plin m?cel, cand celelalte Yātrīkare se luptau s? supravie?uiasc?, acestea 6 au fugit. De asemenea… una dintre cele care-a fugit era de fapt mam?, a dou? tinere Yātrīkar, pe care ?ns? le-a l?sat s? moar?, c?ci v?zuse ?n sufletul lor doar ur? ?i moarte ?i c? destinul lor nu era s? se schimbe nicicand.”

  ?Dar cine le-a ucis totu?i pe acele Yātrīkare? Oamenii?”

  ?Ba nu. Oamenii n-aveau puterea s? le ucid? precum n-au nici acum. Totu?i… r?mane un mister cine-a ordonat exterminarea lor. Dar… din amintirile lor, ce au ajuns cumva prin magie pan? la mine, am v?zut p?s?ri uria?e asemeni lui Tarther atacandu-le.”

  ?Iar??i numele acestei p?s?ri demonice,” murmur? Samaya. ?Cat timp va trebui s?-l mai aud?”

  ?Acesta e deja un r?spuns pe care nu-l ?tiu, copil?. Dar… din cate ?mi spune viitorul, cel care-mi curge ?i mie prin r?d?cini ?i frunze, vei mai avea de ?nfruntat aceast? pas?re ?nc? mult? vreme de acum ?ncolo. ?i… cine ?tie, poate c? vei pieri ?ntr-un final de ciocul uneia dintre ele…”

  ***

  Atingandu-?i ?ndurerat? pieptul, ?n timp ce respira sacadat, Samaya se for?a s? nu plang?, c?ci lang? ea era Bestla, care-o lovea u?urel pe spate ca s? se calmeze. ?n cele din urm?, dup? ce-?i veni un pic ?n fire, Samaya o ?ntreb?: ?ai v?zut ?i tu acela?i lucru, nu?”

  ?Mmm, am v?zut.”

  ??i?”

  ?Nu ?tiu ce s? spun, Samaya, c?ci… de?i cele visate de tine par s? fie o premoni?ie, totu?i… poate fi ?i ?iretlicul cuiva ca s? te fac? s? cazi ?n capcan?.”

  ?Parca!”

  ?Poate fi. Dar… consider c? ar fi o idee bun? de-am afla unde-i locul acestei s?lcii. Poate dac? vei sta fa??-n fa?? cu ea vei putea s? ?n?elegi ce-i adev?r ?i ce-i minciun?. Cum ?ns? nu ?tim unde e…”

  ?Ba ?tiu unde e,” murmur? Samaya abia auzit, fapt ce-o mir? pe Bestla.

  ??tii? De unde?”

  ?Pentru c? am v?zut-o. Odat?. ?n timp ce m? plimbam prin p?dure. Eram atunci cu tata ?i cu Fenrir. Dar… atunci mi-a p?rut ca to?i ceilal?i copaci. N-am crezut nicicand c? poate vorbi. De?i l-am v?zut atunci pe tata stand cu ochii ?nchi?i ?i meditand, a?a cum face de obicei cand discut? cu unchiul Lodur cand acela-i ?n Cosmos.”

  ?Crezi c? maestrul Dike vorbea atunci cu acea Villō?”

  ?Cred c? da, c?ci la scurt timp dup? aceea m-am ?ntalnit cu Mayar ?n Poiana Umbrelor ?i mai apoi am luat drumul spre T?ramul Ghe?ii. Probabil tata ne-a dus acolo la ?ndemnul ei.”

  ?De ce nu-l ?ntrebi atunci pe Maestrul Dike despre asta? Nu cred c? are de ce s? ascund? de tine ce-a vorbit atunci cu salcia. Nu acum, cand… ?tim cu to?ii ce pericol ne pa?te,” ?i Bestla se ?ndep?rt? ?n cele din urm? de Samaya, v?zand c? se calmase. Apoi se urc? din nou ?n hamac, ??i puse mainile sub cap ?i privi la acel perete ?orb,” care nu le mai vorbea ?n acele clipe.

  ?Crezi?” ?ntreb? Samaya, ?ntorcandu-se spre Bestla. ?C-ar fi o idee bun? s? vorbesc cu tata despre asta? Nu vreau s?-l sperii, c?ci de e s?-l ?ntreb despre Villō, va trebui s?-i spun ?i despre vis.”

  ?Eu totu?i cred c? trebuie s?-i spui, Samaya. Acum nu-i momentul s? ascundem lucruri. De aceea, maine, ?nainte s? mergem s? d?m ochii cu aceast? b?tran? vr?jitoare Villō, va trebui s? vorbe?ti mai ?ntai cu tat?l t?u.”

  Samaya zambi: ?nu-i vr?jitoare, da salcie!”

  ?Cum n-ar fi,” spuse Bestla f?r? s-o priveasc?. ?Pentru mine e tot aia, c?ci un copac care vorbe?te nu poate fi normal: ori locuie?te un Spirit ?n el, ori e ?ntruchiparea diavolului, ori e vr?jitoare blestemat? de soart? s? se ascund? astfel de vreme.”

  Samaya se ?ntinse apoi pe spate, privind tavanul casei ?i analizand perfec?iunea cu care erau a?ezate crengile celea pe acoperi?. ??i… de ce ur??ti tu totu?i atat de mult vr?jitoarele? De mic? simt c? vrei s?-i suce?ti gatul vreuneia.”

  Bestla stramb? din nas: ?pentru c?-i adev?rat ?i… o mult prea lung? poveste de spus la miez de noapte. Mai bine s? dormim,” bomb?ni ea, ?ntorcandu-i spatele Samayei. Apoi se ?ntoarse brusc spre tan?r?, apostrofand-o cu degetul: ??i… ?nceteaz? a mai murmura atata numele p?s?rii celeia blestemate. Tarther! Tarther! De parc? ?i-ai chema mirele. De asemeni: ordon?-i vr?jitoarei celeia de salcie s?-?i ?in? crengile acas? ?i s? nu-mi mai ating? gatul sau jur c? maine ?i fac frizur? nou?.” Dup? care Bestla iar ?i ?ntoarse Samayei spatele ?i se pref?cu c? ?doarme.”

  ?De parc? o pot eu controla!” Murmur? Samaya, surazand. Totu?i t?cu, ?n?elegand c? Bestla n-are chef de vorb? ?n acele clipe. De aceea ?nchise ochii cu gand s? doarm?. Numai c?-?i spuse ?n minte: ?f?r? vise de data aceasta, Villō! Permite-mi azi s?-mi odihnesc trupul… acas?!” Bestla ?ns? nu dormea: ?edea cu ochii deschi?i, privind ?int? ?n fa??, ?n timp ce se vedea pe sine, copil? ?nc? fiind, ?ntr-o ciudat? poian? ?nz?pezit?, cu mainile ?nsangerate, ?n timp ce la picioarele ei z?cea o b?tran? vr?jitoare pe care o r?puse cu pumnalul aceleia, acela?i pumnal pe care vruse b?trana vr?jitoare s?-l foloseasc? ca s? r?pun? de fapt copila…