A?ezat? ?n pirostrii lang? scheletul lui La??a, Gaea-?i plimb? ?ncet mana pe deasupra lui, avand ?ns? ochii ?nchi?i ?i ?ncercand astfel s? p?trund? dincolo de imaginea realit??ii ca s? vad? ce s-a ?ntamplat cu adev?rat ?n trecutul cel ?ndep?rtat ?n care pierise ?i spanul.

  Deodat? ea-?i stranse mai cu putere ochii ?i scutur? din cap, f?candu-i pe ceilal?i lupi: Dike, Lodur, Boor, ?i Island s? se priveasc? cruci?i, ne?n?elegand ce-ar fi putut vedea Mama Natur? de reac?ionase astfel.

  Ochii ei se deschiser? ?ns? brusc ?i privir? fix ?n fa??, f?r? ca retina lor s? aib? vreo str?lucire de via??. Din contr?: ochii ei ar?tau ?n acele clipe ca cei ai Yātrīkar-elor cand p?trunser? ?n adancurile pe?terii Ka?ka? Pēy-ului - de un negru abisal ?i complet lipsi?i de albul globului ocular.

  ?Nā? i?ku irukki?ē?” (Sunt aici!) Murmur? Gaea ?nfrigurat?, privind ?n spatele Titanilor ?i f?candu-i ?i pe ace?tia s?-?i ?ntoarc? capetele ?i s? priveasc? ?n spate. Ei ?ns? nu v?zur? nimic sau mai bine zis nu v?zur? ceea ce vedea Titanida: o lupt? aprig? a spanilor, o b?t?lie ?n care se t?iar? la propriu cu propriile arme, l?sand multe victime s? cad? pe p?mantul cela arid, udandu-l cu propria lor via?? sub form? de sange: ?Ci??ukkuruvi i?am a?inta kālam atu.” (A fost atunci cand neamul Spanilor a fost exterminat,) ?ē?e??āl, pūmiyi? celvatti? mītā?a mōkam mara?attai vi?a a?ivukaramā?atāka iruntatu.” (c?ci ravna pentru bog??iile p?mantului a fost chiar mai distrug?toare ca moartea.)

  ?n?elegand ?n sfar?it ce se ?ntampla cu Gaea, Lodur f?cu ca?iva pa?i ?n fa?? sub forma lui de lup, ca ulterior s?-?i ia forma obi?nuit?, f?r? a-?i lua ochii de la Titanida care privea tamp undeva ?n spatele lor, pe care ulterior o ?ntreb?: ??i… cine anume a exterminat neamul Spanilor, Mam? P?mant?”

  F?r? s?-l priveasc?, Gaea-i r?spunse: ?ei ?n?i?i, c?ci… n-au putut s?-?i potoleasc? setea de a avea mai mult, la fel cum n-au putut s? vad? c? bog??ia unuia se afl? ?n oamenii de lang? ei ?i nu ?n cristalele str?lucitoare ale p?mantului.”

  ?Nu-i nimic straniu aici ca s? fiu sincer,” interveni Boor, a?ezandu-se pe a lui coad? groas? de lup negru. ?Mereu au vrut mai mult, chiar ?i ceea ce nu le era destinat s? aib?. Dar… au primit dup? merit se pare.”

  Anume aceste cuvinte o f?cur? pe Gaea s?-l priveasc?, iar a ei privire ?ntunecat?, fixat? ?n adancimea sufletului lupului Boor, cel transformat ?n acea fiin?? de Dike, ?l f?cu pe Zeu s? se cutremure, de parc? ar fi fost el un span pe cale s? fie ucis de mana unui frate.

  ?Nicicand nu te bucura de moartea unuia, Zeu Boor…”

  ?Da eu nici nu m-am bucurat de a?a ceva,” spuse Boor surazand ?i ?ncercand astfel s? disting? m?car un pic atmosfera tensionat?. ?Eu doar…,” bolmoji el, privind cu aten?ie ?n jur ?i ?n special c?utand sprijinul tat?lui s?u.

  Island ?ns? era prea absorbit de ale sale ganduri ca s?-?i m-ai bat? capul cu al s?u fecior, cel care nu-?i putuse ?ine gura ?n astfel de momente.

  Gaea ?ns? continu?, deloc deranjat? de ?ncurcarea Zeului: ?c?ci cel care se bucur? de moartea altuia are parte tot de o astfel de moarte.” Apoi, continuand s? priveasc? adanc ?n ochii lui Boor, pe care de altfel ?l f?cu s? tremure involuntar ?nl?untrul lui, ea se ridic? ?n picioare ?i f?cu ca?iva pa?i spre el. ?Sau moartea ceea poate fi a cuiva extrem de drag, cineva pe care nu vei fi capabil s?-l aperi de-a fi r?pit de ghearele mor?ii ?i doar atunci vei ?n?elege cu adev?rat ce-nseamn? bucuria cauzat? de nenorocire.”

  ?n momentul ?n care Gaea vru s? ating? spatele lupului Boor, tot privindu-l adanc ?n ochi, Lodur o apuc? de ?ncheietura mainii drepte ?i, dintr-o smuncitur?, o for?? s?-l priveasc?, ?n timp ce al ei bra? era un pic sucit, pentru a nu se putea ?mpotrivi puterii lui: ?cine e?ti tu?” o ?ntreb? Lodur, c?utand r?spunsul ?n adancurile ei. Dar sufletul Gaeiei nu vorbea, c?ci era ??nghe?at” de ?ns??i moartea ascuns? pretutindeni ?n acele locuri, care de altfel ?i f?cu pe cei patru Titani s? se cutremure deodat? de parc? ar fi fost ?nconjura?i de friguri.

  ?Cine-s eu?” ?ntreb? Gaea senin?, schi?and un zambet ciudat pe a ei fa?? alb?. ?Chiar nu m? cuno?ti, Titane? Sau poate… ?ntunecimea Cosmosului, luminat de-o lumin? oarb? ?i fals?, te-a f?cut s? vezi neadev?r acolo unde-ar fi trebuit s? vezi o poveste?”

  ?ū?al!” scra?ni Lodur printre din?i. ?Acum ?n?eleg de ce Gaea ac?ionase ciudat: erai tu prin preajm?, c?ci numai tu ai puterea de-ai influen?a mintea ?i de a distorsiona adev?rul.”

  ?Oare?” spuse Gaea ?ncrez?toare, iar convingerea din a ei voce ?l ?ncurc? pe Lodur pentru o clip?, f?candu-l s-o priveasc? confuz.

  O lovitur? pe spatele Gaeiei, primit? de la Dike, care-?i folosise laba pentru asta, o f?cu pe aceasta s? scoat? un oftat prelung ?i, ?nchizand pentru o clip? ochii, se l?s? s? cad? pe spate. P?mant tare ?ns? n-atinse, c?ci Lodur o prinse numaidecat de bra?e, iar ea ?spanzur?” astfel pentru cateva clipe, p?rand incon?tient?.

  Dar… ?n clipa ?n care un raset de femeie se auzi nu departe de ei, cei patru Titani privir? ?ntr-acolo ?i-o v?zur? pe adev?rata ū?al sau cum m-ai era ea cunoscut? de fiin?ele magice… Titanida Minciunii ?i a Decep?iilor.

  ?V?d c? ?nc? nu mi-ai uitat mirosul, Titane Dike,” spuse ū?al cu oarecare batjocor? ?n glas. Dar totu?i se sim?ea ?i faptul c? era nemul?umit? c? al ei plan fusese dejucat atat de u?or.

  Pe Dike al ei joc teatral ?l l?s? ?ns? rece ?i, dup? ce se ?ntoarse cu totul spre ea, f?cu ca?iva pa?i din locul ?n care se oprise: ?nu… trebuie s? recunosc c? reu?ise-i s? m? am?ge?ti ?i pe mine. Pentru cateva clipe, c?ci ?tim cu to?ii despre capacitatea Gaeiei de-a ?vedea lucruri.” Dar am ?n?eles cu adev?rat cine e?ti doar dup? ce fratele meu Lodur ?i-a spus numele.”

  ??i… ce-a fost ce m-a tr?dat?” spuse ū?al cu voce mieroas? ?i f?cand ?i ea ca?iva pa?i spre Titani.

  ?Citez,” spuse Dike ironic: ?c?ci cel ce se bucur? de moartea altuia are parte de-o astfel de moarte.”

  ?Nu v?d nimic straniu ?n asta,” spuse ū?al, privindu-i confuz?. ?Oare nu astfel se ?ntampl? ?n lume? Chiar ?i aceea?i lege a junglei vorbe?te despre asta: ochi pentru ochi ?i dinte pentru dinte.”

  ?Nu la fel se ?ntampl? ?ns? ?n lumea Titanilor, c?ci nu de moarte ne temem noi.”

  ?Ah, da…,” ?uier? ū?al printre din?i, nemul?umit? s? vad? c? se ?n?elase pe sine ?n cele din urm?, ?uitasem: de ce se tem Titani e s? cad? de pe al lor vestit piedestal ?i nu de moarte. Numai c?… a voastr? c?dere o s? ?nsemne acela?i lucru: moarte.”

  Gaea-?i reveni brusc ?n fire, sco?and un sunet ciudat din al ei gatlej, de parc? ar fi stat mult timp sub ap?, iar odat? ajuns? la suprafa?? se gr?bi s? ??nghit?” tot aerul curat din jur.

  Apoi, dup? ce fu ?n sfar?it ?n stare s? stea pe propriile picioare, Gaea se ?nturn? spre ū?al ?i-o privi ?int?, maraind u?or printre din?i: ?iar??i tu ??i bagi nasul unde nu-?i fierbe oala!”

  ū?al doar ridic? comic din umeri, ca mai apoi, dup? ce ajunse ?n dreptul Titanilor, s? porneasc? spre mica c?r?ru?? ce se z?rea nu departe de ei ?i care urca ?n sus, spre ie?irea din acea pr?pastie.

  Gaea ?i restul o urmar? cu to?ii cu privirea ?i v?zur? cum ū?al ??i schimb? brusc ?nf??i?area. A ei schimbare ?ns? avu loc doar prin haine, culoare ?i lungime a p?rului, precum ?i culoare a pielii. Fa?a ?i ochii ?i erau ?ns? aceea?i, c?ci de?i ū?al era Titanida ?n?el?toriei, ea nu putea nicicand lua alt chip. Doar dac? reu?ea s? posede un alt trup, a?a cum se ?ntamplase ?n acele clipe cu Gaea ?i care de altfel era singura Titanid? pe care ū?al o putea poseda.

  Astfel v?zur? cu to?ii cum p?rul pan? nu demult ro?cat al lui ū?al ?i scurt pan? la umeri, deveni dintr-o dat? negru ?i lung pan? aproape de coapse, prins ?ntr-o frumoas? cunun? ?mpletit? la baza tamplelor ?i a cefei, ?n timp ce ?n p?r avea ?i ea ornamente florale. Apoi era culoarea pielii care deveni precum m?slinele coapte, de?i mai ?nainte-i fusese alb? ca spuma laptelui, ?n timp ce rochia lung? pan? nu demult pan? la coapse ?i cu diverse t?ieturi pe ea, ce-i l?sa mult la vedere frumuse?ea trupeasc?, ?n special ai sanilor plini, deveni una lung? pan? la c?lcaie, croit? dintr-un material asemeni satinului, de culoarea smaraldului, dar cu fa?ii de culoare neagr? ?i ro?ie pe el, chiar dac? p?rea oarecum s? n-aib? sens acea combina?ie de culori.

  Chiar ?i a?a, al ei nou ve?mant era superb, ceva ce-o f?cea s? par? asemeni prin?eselor de la cur?ile regale, c?ci doar astfel se putea min?i ū?al pe sine c?-i din vi?? nobil? ?i c? candva o s? aib? un ?ntreg regat pus la picioare, cand de fapt se ?tia prea bine c? al ei regat e format doar din pietre, ascuns undeva ?n adancul mun?ilor. Care mun?i ?ns?… nimeni nu ?tia ?i anume astfel devenise Titanida Minciunii faimoas? - prin faptul c?-i duse pe to?i de nas ?i putuse s?-?i apere casa ?i propria via?? ?n caz de necesitate.

  Cei cinci Titani tres?rir? ?ns? ?n momentul ?n care ū?al se opri locului, dup? ce urcase cam 30 de pa?i ?n sus pe pant? ?i, ?n timp ce-?i ?inea poalele rochiei cu ambele maini, ea-?i ?ntoarse capul spre ei ?i le spuse cu glas ?iret, trezindu-i astfel din amor?eala admir?rii ve?mantului ei: ?veni?i! O s? v? ar?t ce se ascunde cu adev?rat ?n inima acestui munte.” Dup? care ea-?i continu? drumul.

  Dike fu primul care d?du ca?iva pa?i ca s-o urmeze pe ū?al. Se opri ?ns? locului cand Island se interpuse ?n calea lui. ?i, privindu-l cu ochi ciuda?i, dar la sigur nu din cauza c? ar fi fost ?i el posedat, ci de team?, o ciudat? fric? ce-l cuprinse pentru a lui familie, Island spuse: ?poate ar trebui totu?i s? ?ncheiem aici a noastr? c?l?torie? Nu, ce spui Dike?”

  Titanul ?ns? t?cu ?i privi ?n adancimea ochilor bunului s?u prieten, cel pe care-l transformase din dragon de ghea?? ?n lup. Anume aceast? ezitare a Titanului Dike ?i f?cu pe Gaea ?i Lodur s? se priveasc? confuzi. Totu?i ei deciser? s? a?tepte ?i s? vad? ce-o decide Dike, c?ci ?l ?tiau destul de chibzuit ?i la sigur nu i-ar fi dus la pierzanie.

  ?S? mergem totu?i!” spuse Dike ?ntr-un final. Totu?i el nu era de tot convis. Dar ceva-n interiorul lui ?i spunea c? urmand-o pe ū?al o s? g?seasc? o cale spre un loc ascuns ?n inima acelui munte, o cale care i-ar fi putut ajuta ?n acel r?zboi. ??i… chiar de sunt sigur c? unii dintre voi consider? asta o prostie, anume faptul c? o s? am ?ncredere ?n ū?al, eu totu?i consider c? are ?i ea o menire pe p?mant.”

  ?O menire? Care anume?” ?ntreb? Lodur, apropiindu-se de Dike ?mpreun? cu Gaea.

  ??nc? nu ?tiu sigur, dar o s? afl?m urmand-o. Deci… s? mergem!” ?i, la pas ?ncet, dar sigur, ?ncepu s? urce ?i el acea pant?.

  Ceilal?i se privir? ?n t?cere vreme de cateva secunde, ca mai apoi s?-l urmeze pe Dike, care ajunse deja sus pe buza pr?pastiei ?i cat de curand intr? ?n Grota Celvam, urmand-o astfel pe ū?al ?i ?ncepand poate ?i un drum spre moarte. Dar ?ncepuse el totu?i acel drum nu singur, dar ?nconjurat de patru dintre ai s?i buni prieteni, c?ci de?i ini?ial doar patru se avantar? ?n P?durea Mocirloas? a Spanului s? vad? adev?rul ascuns ?n spatele secretelor, Island ?i urm? cat de curand, manat de-o stranie chemare interioar? - cea de-a?i ?ti fiul ?i prietenii ?n pericol ?i ?n?elese el c? stand departe de ei nu face decat s? se chinuie pe sine…

  ***

  Grota Celvam-ului, de pe Muntele Erimalai sau Muntele Lavelor Vulcanice, ar?ta la fel chiar ?i dup? mii de ani: acelea?i tunele ascunse ?n inima muntelui, acela?i ?ntuneric pretutindeni ?i acela?i aer ?nc?rcat pan? la refuz de pic?turi de ap?, ceea ce ?ngreuna atat de mult respira?ia unuia, ?ncat adeseori, cel p?truns ?n?untrul grotei, ajungea s? simt? o imens? presiune pe piept, de parc? ar fi inhalat aer de magm? fierbinte ?i nu pic?turi de ap?.

  La fel se ?ntampl? ?i cu cei cinci Titani, a c?ror respira?ie deveni brusc ?uier?toare, cu cat ?naintau tot mai mult ?i mai mult ?n interiorul grotei.

  ?Ur?sc locul ?sta!” murmur? deodat? Gaea, atingandu-?i pieptul cu mana, pe care-l lovi apoi u?urel pentru a alunga acea presiune, ca mai apoi s? tu?easc? scurt pentru a-?i cur??a c?ile respiratorii.

  ?Te po?i oricand ?ntoarce!” ?i spuse ū?al cu ironie ?i, pocnind u?or din degete, f?cu s?-i apar? o tor?? aprins? ?n man?, de?i n-ar fi fost nevoie, c?ci to?i cei prezen?i acolo puteau vedea prin bezn? de parc? ar fi fost soare puternic de jur-?mprejur.

  Lumina tor?ei ?ns? sperie un stol de lilieci, care se agitar? n?prasnic ?i zburar? pe deasupra lor, amenin?and s? se ?ncurce ?n blana lupului Dike, singurul care nu-?i putu schimba forma ?n uman?, a?a cum se ?ntampl? cu restul pe care a lui magie ?i transform? ?n fiare pentru a-i feri de ochiul atotputernic al lui Maranam.

  Astfel le fu dat s? lupte cu liliecii pentru ai alunga de lang? Dike minute ?n ?ir, timp ?n care ū?al st?tu la ca?iva pa?i de ei, privindu-i plictisit? ?i c?scand din cand ?n cand. Apoi, dup? ce se s?tur? de privit la acel patetic spectacol, Titanida Minciunii arunc? tor?a din man? spre lilieci, pe care-i alung? ?n cateva clipe de acolo, c?ci se temeau de focul ei ca de drac. Dar… de?i ar fi trebuit s? cad? la p?mant, tor?a continu? s? pluteasc? ?n aer de parc? acolo ar fi fost for?? gravita?ional? a?a cum se ?ntampl? ?n navele cosmice.

  Asta-i mir? nespus pe cei cinci Titani, care se privir? n?uci?i, la fel cum privir? apoi ?n spate ?i v?zur? acei lilieci, ce nu demult ?i atacaser?, spanzurand iar??i cu capul ?n jos la cateva sute de metri de ei, dar totu?i avand ale lor priviri du?m?noase a?intite asupra intru?ilor din grot?.

  ?Cainii Parc?i!” ?uier? ū?al printre din?i ?i, strangand brusc pumnul, f?cu tor?a s? se ?ntoarc? la ea, ca mai apoi s?-?i continue drumul, urmat? de ceilal?i cinci care deciser? c?-i o idee bun? s?-i stea prin preajm?, c?ci era clar ca bun? ziua c? ū?al m-ai trecuse prin acele tunele ?i nu cel pu?in odat?.

  ?Ce vrei s? spui cu Cainii Parc?i?” se interes? Gaea.

  ?Nimic cu sens ascuns de data asta!”

  ?De parc? de la tine ne-am putea a?tepta la sinceritate,” bomb?ni Boor, care t?cu totu?i cand ceilal?i ?l privir? cu repro?.

  Singura pe care remarca lui Boor o l?s? rece fu ū?al care-?i continu? drumul: ?de vre?i crede?i ce spun, de nu vre?i… iar??i e bine. Oricum n-am de gand s? conving pe nimeni de ceva.”

  ?De ce?” ?ntreb? de data asta Dike, sim?ind ?n vocea ei o oarecare hot?rare.

  Royal Road is the home of this novel. Visit there to read the original and support the author.

  ?Pentru c? n-am de ce s? conving lumea c? ceea ce v?d ?i aud e realitatea ?i nu o minciun?, iar asta e f?r? doar ?i poate din cauza c? mi-am acceptat adev?rata natur?.”

  ?Adev?rata natur??” ?ntreb? Island ?ncurcat. ?Vrei s? spui c?…?”

  ?A?a e!” spuse ū?al, oprindu-se brusc ?i ?ntorcandu-se spre ei, iar lumina tor?ei ei ?i f?cu pe cei cinci s? ?nchid? ochii sau s? ?i-i apere cu bra?ul. ?C?ci… s? fim sinceri: sunt Titanida Minciunii ?i n-am de ce m? ascunde de adev?r, c?ci… pan? ?i adev?rul poate fi uneori o minciun?, la fel cum minciuna poate fi adev?rul pentru unii.”

  ?Ah, ur?sc cand te joci cu cuvintele!” ?uier? Gaea printre din?i.

  ?Iar eu ur?sc cand e?ti tu prin preajm?!” sasai ū?al cuvintele, ap?rand brusc ?n fa?a Mamei P?mant ?i trecand tor?a aprins? prin fa?a ei. ?Nu ?i-a spus nimeni c? e?ti a naibii de nesuferit? cand vrei?”

  ?Ce s?-i faci?! A?a mi-i natura!” o tachin? Gaea, f?candu-i pe restul s? zambeasc? de a ei hatrenie.

  ū?al doar stramb? din buze ?i-i ?ntoarse spatele, v?zandu-?i de drum. Totu?i spuse: ?dup? cum am spus… ?n aceste locuri sunt destule capcane ascunse de c?tre Titanida Sor?ii, iar prima dintre ele au fost ai ei caini fideli, Liliecii Pāmpu.”

  ?Dar… ce nu ?n?eleg eu e ce ca?tig? Parca ap?rand acest loc cu capcane,” ?ntreb? Lodur.

  ?Asta deja trebuie s? recunosc c? nici eu n-o m-ai ?tiu,” spuse ū?al f?r? a-l privi.

  ?Sunt sigur totu?i c? ai m?car o idee despre ce-ar putea fi,” insist? Dike.

  ?Sincer? s? fiu sigur? sunt doar de un lucru.”

  ?Care?” ?ntreb? Gaea.

  ?C? Parca nu-i dup? bog??iile Spanilor, care de altfel ?nc? continu? ascunse ?n adancimea acestei grote,” r?spunse ū?al, ?ntorcandu-se iar spre ei ?i luminand ?mprejurimile cu a ei f?clie. ?Dar… ce secrete ascunse are aici Parca nu ?tiu. La fel cum probabil nimeni nu ?tie asta.”

  ?Ce ?ine ?ns? de tine: de ce erai cu acel Span mort, cu La??a?” ?ntreb? Gaea.

  ū?al stramb? iar din nas, c?ci ura cand era ?ntrebat? despre ale ei planuri. Totu?i, dintr-un motiv necunoscut ei, la fel cum se ?ntampla ?i cu faptul c? ea putea poseda trupul Gaeiei, ū?al era mereu for?at? s? r?spund? la ?ntreb?rile Mamei P?mant ?i… s? spun? mereu adev?rul: ?pentru c? eu da sunt dup? ale lor bog??ii.”

  Lodur ranji: ?ceva nea?teptat - Titanida Minciunii spunand adev?rul.”

  ū?al ranji la el, ar?tandu-?i un pic din?ii de parc? ar fi fost caine maraind la vr?jma?. ?Bine c? le ?tii tu pe toate,” ?i, ?afnoas?, le ?ntoarse spatele. ?Urma?i-m?! Da cu aten?ie, c?ci… aici pericolele pot ap?rea de oriunde!”

  Ale ei cuvinte, de?i fuseser? spuse cu oarecare batjocor?, avur? totu?i un efect ciudat asupra Titanilor, care brusc amu?ir? ?i se aliniar? ?n ?ir indian, p??ind cu grij? prin acele locuri, c?ci a lor intui?ie le striga din?untru s? fie cat se poate de aten?i, c?ci acele locuri, prin care candva trecuse ?i Parca, erau cu adev?rat periculoase ?i puteau fi mortale poate ?i pentru ei ?ntr-un final.

  Dar… cu cat ?naintau tot mai mult ?i mai mult ?n adancurile grotei, ochii lor vedeau lucruri care-i ?ngrozeau pe din?untru: schelete de animale l?sate la ?ntamplare acolo, animale care intraser? ?n?untru mana?i de cine ?tie ce chemare interioar?, precum ?i schelete de-ale Spanilor, cei ce pieriser? de moarte bun? sau nu chiar, c?ci era bine ?tiut faptul c? se uciser? ei pan? la urm? ?ntre ei, tot de dragul bog??iilor.

  ?Oh, Cerule!” murmur? Gaea abia auzit, acoperindu-?i gura cu ambele palme, cand trecur? printr-un tunel mai larg ?i v?zur? l?sate pe lang? peretele din stanga zeci de schelete, iar ?n bra?ele unora dintre acele schelete se vedeau altele mai mici, semn c? pruncii pieriser? odat? cu ale lor mame.

  ?Mila Fortunei!” rostise Lodur, scra?nind printre din?i.

  ?Nu numai,” ad?ug? Dike cu voce joas?. ?S? nu-i uit?m pe restul Titanilor avari, precum ?i de natura Spanilor, c?ci ?i ei erau buni la a ravni ce era a altora.”

  ?Dike are dreptate!” spuse Island ?n cele din urm?. ?Nu putem ?nvinui doar pe unul pentru al nostru nenoroc, c?ci la fel cum se ?ntampl? cu ū?al - ea doar poate ?opti minciuni la urechile oamenilor ?i celorlalte fiin?e, dar doar fiin?ele vii sunt cele care ascult? de ea ?ntr-un final sau ajung s? o ignore.”

  ?S? ?tii c? aud!” ?i ?uier? ū?al printre din?ii, dar doar vocea ei se auzi ?n jur, c?ci ea deja trecuse printr-o mic? desp?r?itur?, de form? oval?, prin care se putea trece doar aplecandu-te mult de spate sau taraindu-te pe branci.

  ?Mare scofal?!” ?i r?spunse ?ns? Boor. ?N-a spus oricum nimic neadev?rat.”

  ?Totu?i nu-i ceva pe placul lui ū?al, iar asta deja trebuie s-o accept?m ?i noi,” spuse Dike ?i trecu primul prin acea sp?rtur?, ap?rut? acolo dup? ce se surpaser? maluri ?i ?ngr?diser? calea ?n tunel sau cel pu?in asta p?rea la prima vedere.

  Dar lupului Dike ?i trebuir? cateva clipe bune pentru a trece prin acea sp?rtur?, care de?i p?rea ?nc?p?toare era totu?i ?n?el?toare. A?a c?, dup? ce reu?i s?-?i bage capul prin ea ?i picioarele din fa??, ??i sim?i totu?i spatele blocat ?n acea surp?tur?, de la jum?tate ?i oricat de mult nu s-ar fi for?at s? se trag? ?n fa?? sau s? se dea ?nd?r?t nu putea ?i face.

  ?Ce… ce mama naibii se ?ntampl??” marai lupul printre din?i. ?P?rea destul de larg? cand am v?zut-o. Acum… nici m?car un schelet n-ar putea trece prin ea.”

  Deodat? ?ns?-?i trase capul ?napoi ?i sim?i destul de bine lovitura peretelui din spate, cand f?clia ceea aprins?-i trecu exact pe lang? bot, amenin?and s?-i dea foc bl?nii.

  ?Ochi pentru ochi ?i dinte pentru dinte, Titane,” spuse ū?al sigur? pe sine, iar cand f?clia se mut? pu?in ?ntr-o parte, Dike o putu vedea stand ?n pirostrii ?n fa?a lui ?i privindu-l ?int?.

  ?Ce joc m-ai e ?i ?sta, ū?al?” o ?ntreb? lupul, scra?nind din din?i. ?Sau mai bine zis ce speri s? ob?ii prinzandu-m? pe mine ?n capcan?? Nu cred c? e pentru a o ajuta pe Parca. Sau m? ?n?el?”

  ?Ba nu. Nu te ?n?eli. Dar totu?i… ai dreptate spunand c? vreau s? ob?in ceva punandu-te la ananghie.”

  ?S? ob?ii ceva? Ce anume?” ?ntreb? lupul, privind adanc ?n ochii ei, care totu?i nu spuneau nimic.

  ū?al scra?ni totu?i ceva din din?i, cand ?n spatele peretelui celuia se auzir? icnete, iar trupul lupului ?ncepu s? se mi?te pu?in ?n fa??, semn c? ceilal?i patru ?ncepur? a ?mpinge lupul de la spate ca s?-l ajute s? ias? din ?ncurc?tur?. Tocmai de aceea ū?al pocni din degete ?i sp?rtura ceea din perete se mic?or? ?i mai mult, strangandu-se mult ?n jurul lupului, care url? la propriu cand ??i sim?i oasele paraind.

  ?Am nevoie de ceva la schimb pentru a te curma de suferin??, Titane. Altfel… o s? pieri aici ca restul spanilor, care la fel ca ?i tine au visat la nemurire. Sau mai bine zis au visat s? cumpere nemurirea cu bani.”

  ??i… asta-i ce-?i dore?ti ?i tu: nemurirea?” marai lupul cuvintele.

  ?Ba nu!” spuse ū?al cu inocen??. ?M? mul?umesc eu numai cu banii. Totu?i… nu asta sper s? ob?in de la tine.”

  ?Atunci? De ce ai nevoie?” ?ntreb? lupul, icnind de durere, c?ci sp?rtura ceea se ?ngusta tot mai mult ?i mai mult.

  ?Am nevoie de-al t?u corp.”

  Lupul o privi brusc, dar se citea nu nedumerirea ?n a sa privire, ci ura, c?ci… pentru prima dat? Dike sim?i ur? pentru cineva. ??i… pot s? ?tiu pentru ce ai nevoie de-al meu chip?”

  ?Asta deja-i ceva ce n-ar trebui s? ?tii!”

  ?Atunci… nu-i pact, ū?al, c?ci… n-am de gand s? accept ceva f?r? s? fiu sigur de rezultat.”

  ?Prin urmare n-ai decat s? pieri aici. Oricum… eu pot s? ob?in ce-mi doresc ?i folosind alte mijloace, precum… luand ?ntr-un final chipul Samayei, dac? tu nu mi-l dai pe al t?u.”

  ?N-ai ?ndr?zni, ū?al!”

  ?Pune-m? la ?ncercare!”

  ?Dac? faci asta, atunci o s? te vanez pretutindeni ?i n-am s? am lini?te pan? n-o s? te v?d starpit? de pe fa?a acestui p?mant.”

  ū?al apropie ?i mai mult f?clia de fa?a lupului pentru a privi ai lui ochi. Apoi, surprins?, spuse: ?wow, ur? ?n ochii Titanului Dike. Ceva nou!”

  ?Datorit? ?ie!” auzi ea glasul Gaeiei ?n spatele ei, care lovi brusc cu un b?? spre ū?al, for?and-o pe aceasta ?ntr-un final s? sar? ?n l?turi, lovind ?i ea cu f?clia pentru a se ap?ra.

  Dike ?ns? sim?i c? Boor, Island ?i Lodur ?ncepur? a ?mpinge ?i mai tare din spate, reu?ind s?-l mi?te pu?in ?n fa??, c?ci oricat de puternic? n-ar fi fost puterea lui ū?al, ea totu?i nu putea ?nvinge puterea unificat? a celor trei. Ori… poate ar fi avut ea sor?i de izband? de s-ar fi putut concentra. Atacul Gaeiei ?ns? o ?ndep?rt? de acele locuri ?i prin urmare ?i a ei putere sc?zu.

  Dar Dike se putu elibera doar ?n clipa ?n care, dup? mai multe lovituri contra lui ū?al, barate de aceasta cu a ei f?clie, Gaea reu?i s-o ating? pe um?r ?i cele dou? disp?rur? de acolo, teleportandu-se. Exact ?n acel moment ?i se duse lupul dea berbeleacul, ?mpins din urm? de puterea confra?ilor s?i, ale c?ror capete ap?rur? brusc prin sp?rtur? ?i ?ncercand s? vad? ce naiba se ?ntamplase totu?i acolo.

  ?l v?zur? ?n cele din urm? pe b?tranul lup Dike ridicandu-se de jos pe ale sale picioare tremurande dup? ce se lovise de-un perete cand se duse dea berbeleacul.

  ?Huh, m?car e bine!” spuse Boor, ranjind.

  Lupul ?ns?-l privi cu mustrare: ?a?i fi putut s? v? uni?i for?ele un pic mai devreme. Astfel a? fi putut r?sufla normal ?i nu sim?i cum trupul mi se strange ca-ntr-o menghine.”

  ?La fel cum tu ne-ai fi putut mul?umi ?i nu mustra,” spuse Lodur sigur pe el, trecand normal prin acea sp?rtur? care redeveni de dimensiuni normale controlat? de a lui putere. ?Dar… ce m? puteam a?tepta de la tat?l lupului Fenrir… acelea?i n?ravuri ca ?i el, c?ci numai Fenrir poate fi nerecunosc?tor cand ?l scapi de la ananghie.” Apoi, cl?tinand din cap cu repro?, trecu pe lang? lup care-?i scutura blana ?n acele clipe, ?mpro?cand cu praf de jur ?mprejur.

  Tu?ind special pentru ai da lui Dike de ?n?eles c? praful cela-i intrase ?n gat, Lodur ??i continu? apoi drumul, urmat de Island ?i Boor, care doar privir? ?i ei cu ?repro?” la Dike, ca mai apoi s?-?i continue calea.

  ?Da, da, mereu e lupul de vin?!” marai Dike, scuturand din cap. Dar se opri brusc din a sa mi?care din cap cand ?i urechi ?i r?sun? aceea?i fraz? spus? doar c? de Fenrir odat? cand el ?l certase. Apoi, lupul Dike iar scutur? din cap cu repro?, de data asta pentru sine, c?ci ?n?elese c? el fusese cel care-l mustrase de atatea pe ori pe al s?u fecior pentru astfel de fapte. A?a c? murmur? ?i el ?n cele din urm?: ?dup? fapt? ?i r?splat?, m?i Dike, m?i, A?a c? n-ai de ce s? te plangi acuma,” ?i-i urm? ?i el pe ceilal?i, cu toate c? se m-ai auzeau pe ici colo ale sale oscioare pocnind, semn c?-l ajungeau totu?i b?trane?ile din urm?.

  ***

  Imobilizat? de perete, ?n timp ce b??ul Gaeiei ?i ap?sa cu putere pe gatlej, ū?al marai nepl?cut, privind cu aten?ie la fa?a tuturor celor cinci Titani, c?ci anume puterea celor cinci reu?i s-o imobilizeze pe ea, de?i dup? ce ea ?i Gaea se teleportar?, ea reu?i s?-?i foloseasc? puterea ?i le aduse pe cele dou? ?ntr-una dintre cele mai spa?ioase camere ale grotei Celvam, acolo unde de fapt se ascundea ?ntreaga bog??ie a regatului spanilor: mun?i ?ntregi de aur ?i argint, avand diferite forme precum ulcioare, cupe, l?n?uge, inele ?i tot tipul de dr?covenii care se puteau g?si pe trupul unuia sau ?mbog??i ale lui case, lucruri care fuseser? ?n parte ob?inute prin vicle?ug, altele prin schimb, dar cele mai multe dintre ele fuseser? totu?i furate, c?ci Spanii erau me?teri la a?a ceva, precum erau ei ?i me?teri la ?n?elat, c?ci nu degeaba ū?al se aciuase pe lang? ei - ?i ajutase s? ob?in? multe dintre acele bog??ii, dar fusese ?i ea ?n?elat? pan? la urm? ?i nu ob?inuse nimic.

  ?V?d c? nici aducandu-v? aici, unde bate inima de aur a Celvam-ului, nu v? pot ?nmuia sufletele,” murmur? ū?al, privind ?int? de data asta ?n ochii lui Dike, care st?tea ?n dreapta Gaeiei, care continua s? apese pe beregata Titanidei Minciunii.

  ?De ce am face-o?” ?ntreb? Titanul. ?Ca s? ai din nou liber s? ne min?i, c?ci pentru asta ne-ai atras ?n aceast? grot? - ai sperat s?-mi ob?ii trupul ?i astfel s? pui mana pe tot ce-?i pofte?te inima.”

  ?Ba din contr?: nu de asta am avut eu nevoie al t?u trup,” spuse ū?al, abia auzit, c?ci b??ul cela ajunse s?-i gatuie vocea.

  ?Atunci?” insist? Dike.

  ?Aveam nevoie de Samaya pentru a m? ajuta ?ntr-un plan. Dar… chiar dac? al meu plan de-a?i ob?ine trupul pare e?uat, totu?i… ?ine minte, Dike va veni momentul cand o s?-mi dai al t?u trup sau pe cel al Samayei de bun? voie.”

  ?Da tu ai ?nnebunit dea binelea!” ?uier? Gaea printre din?i, ap?sand ?i mai tare pe gatlejul lui ū?al.

  ?Crezi?” ?i spuse aceasta, zambind totu?i.

  ?Sunt sigur?, nu cred!” spuse Mama P?mant.

  ?Atunci… vom tr?i ?i vom vedea cine are dreptate ?i cine nu,” spuse ū?al sigur? pe sine, ?c?ci nimeni nu poate fugi de al s?u destin. La fel cum se va ?ntampla ?i ?n cazul meu.”

  ?Destin? Despre ce vorbe?ti acuma?” se interes? Lodur. Dar fu nevoit s-o fac? pe Gaea s? ia b??ul cela de pe gatul lui ū?al, v?zand c? aceea nu m-ai avea aer ?i n-ar fi putut s? le spun? nimic.

  Gaea, nemul?umit?, se trase apoi ?n spate, tot f?cand mimici-mimici ?i deloc convins? c? f?cuse bine, ?n timp ce ?n spatele ei se auzea tusea lui ū?al care ?ncerca astfel s?-?i recapete fluxul normal al respira?iei.

  ?Deci?” insist? Lodur, cand ū?al ?ncepu a respira cat de cat normal, chiar dac? a ei respira?ie se m-ai auzea ?uierand un pic ?n jur.

  ?Nu ?tiu exact care-mi este rolul ?n acest r?zboi ?mpotriva lui Maranam. Dar totu?i… m-am v?zut luptand ?ntr-o p?dure ?n fl?c?ri.”

  ?Te-ai v?zut? Unde anume?” ?ntreb? Dike ?ncurcat.

  ??n apele Caktiyi? ātāram-ului, Izvorul cel Sfant al Puterii.”

  Gaea se cutremur? ?i privi ?int? la ū?al, care-?i ascunse privirea de ea. Lodur ?ns? privi la Island, care privea totu?i aiurea prin acea grot?, ca s?-?i opreasc? mai apoi privirea asupra mun?ilor celora sclipitori de aur ?i argint.

  La fel se ?ntampla ?i cu Boor, care-?i privi crucit tat?l, c?ci de?i auzise el de Izvorul Puterii ?i ?tia c? ?i ?n Palatul de Ghea?? se afla o copie a lui, totu?i nicicand nu ?tiuse c? Island putu vedea astfel de lucruri. De aceea ?i-l ?ntreb? pe Island: ?dar tu de unde ?tii astfel de lucruri, tat??”

  ?Pentru c? anume Island mi l-a ar?tat candva,” murmur? ū?al, iar ale ei cuvinte ?i f?cu pe ceilal?i, ?n afar? de Island, s-o priveasc? cruci?i. ?Le spui tu povestea, Island sau s? le-o spun eu?”

  ?Nu-i nimic oricum de dezv?luit acolo,” murmur? Island ?i le ?ntoarse spatele cu gand s? se ?ndrepte spre ie?irea din grot?. Se opri ?ns? auzind glasul lui ū?al:

  ?Ba eu cred c? e, c?ci anume atunci tu ai ajutat-o pe Parca s? m? supun?, iar Spanii au fost extermina?i. ?i asta doar pentru a o putea avea pe Curse ?i-?i ?ngenunchea fratele, pe Ahi. Sau… m? ?n?el cumva?”

  Island se cutremur? ?i privi ?n fa??, de parc? ar fi fost ?mpietrit, ?n timp ce prin fa?a ochilor ?i trecu momentul cand el o luase pe ū?al de man? acum mii ?i mii de ani, dup? ce-o f?cuse s? cread? c?-i ?ndr?gostit de ea ?i-o duse ?n adancurile acelui munte unde-i permise s?-?i oglindeasc? chipul, iar ea-?i v?zu destinul. Apoi ??i aminti c? fusese Parca cea care-l ajutase s? vr?jeasc? Poiana Ahilar-ului, acolo unde Island o avuse pe Curse ?n bra?ele sale ?i din a lor uniune se n?scuse Boor. Dar… ceea ce nicicand Island nu ?tiuse, dar aflase odat? intrand ?n acea grot?, fusese faptul c? al s?u chip, pe care i-l ?mprumutase Parc?i dup? uniunea lui cu Curse, fusese de fapt ?i cel care-i ?n?elase ?i pe Spani ?n cele din urm? ?i-i duse la pieire…